Klaus Iohannis anunţă următorii PAŞI după aprobarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării

În discursul ţinut la Conferința pe tema Strategiei Naționale de Apărare a Țării, preşedintele Klaus Iohannis a arătat că „România a intrat într-o nouă etapă”.

„Sunt lucruri care în aparenta agitație politică de zi cu zi pot fi ușor trecute cu vedere, dar care de fapt contează pe termen lung. Societatea românească începe să redescopere dialogul și echilibrul în locul conflictului. Spațiul politic începe să regăsească exercițiul dezbaterii, capacitatea de consens și voința de a lăsa de-o parte interese particulare pentru un interes mai mare, cel național.

Așa a fost posibil ca astăzi să avem Strategia Națională de Apărare, după consultări cu toate instituțiile, cu partidele, cu mediul academic și societatea civilă și ea să fie aprobată de către Parlament. Este ceea ce am promis oamenilor. România nu mai are nevoie de spectacol steril și de zgomot de fond, ci de maturitate în decizii și de acord pe obiective mari și proiecte comune. Acesta este doar începutul.

Alte articole

Cadou scandalos pentru Iohannis în plină criză. Cu ce s-a ales fostul președinte după 10 ani de lux la Cotroceni

Să nu-l mai recunoști! Klaus Iohannis, schimbare RADICALĂ după plecarea de la Cotroceni

România a intrat într-o nouă etapă și în ceea ce privește politica sa de securitate, o etapă care întărește, consacră și extinde angajamente deja asumate, dar în același timp adaugă noi direcții de preocupare și acțiune. Odată cu aprobarea de către Parlament a Strategiei Naționale de Apărare a Țării, România și-a definit direcția și viitorul nu doar în raport cu partenerii externi, ci și cu propriii cetățeni. Astăzi nu privim securitatea națională ca pe o chestiune abstractă și îndepărtată, ci ca pe una cu impact asupra vieții de zi cu zi a fiecăruia dintre noi”, a declarat Iohannis.

Preşedintele a adăugat că adoptarea Strategiei trebuie urmată de noi demersuri.

„Fără acțiune constantă și coerentă, fără promisiuni onorate, fără management riguros și fără coordonare între instituții vom rămâne mereu la bune intenții și jumătăți de măsură. Știm cu toții aceste lucruri, le-am văzut mult timp. A venit momentul să arătăm și din acest punct de vedere că se poate altfel. Și sunt convins că o vom face, mai ales când vine vorba de un domeniu atât de important și de România.

Din acest punct de vedere, personal văd câteva priorități până la finele acestui an, toate implicând dialog și parteneriat între diferite instituții.

În primul rând, Strategia Națională de Apărare va trebui urmată și dublată de un plan de aplicare la nivelul tuturor autorităților cu atribuții în domeniu și vizate de cadrul stabilit prin conținutul acesteia. Tot în aplicarea Strategiei va fi nevoie de un Ghid care să asigure o unitate de abordare și interpretare și să nu lase loc ambiguităților.

În al doilea rând, va trebui să ne gândim la unificarea, corelarea și actualizarea legislației în domeniu. Acest rol revine partidelor și Parlamentului, dar ca Președinte sunt serios preocupat ca România să aibă un cadru normativ coerent, clar și adaptat realităților în materie de securitate națională. În secolul XXI România nu își mai poate permite să opereze decât cu rigoare, iar acest lucru începe de la definirea legislației.

În fine, dar nu în ultimul rând, cred că este esențial ca angajamentul cu privire la creșterea bugetului pentru Apărare să fie respectat, indiferent de contextul politic sau de orice alte circumstanțe. Consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, întărirea profilului României în NATO şi UE şi intensificarea cooperării regionale se numără printre obiectivele naţionale de securitate pe care Strategia le afirmă. România și-a asumat angajamentul de a furniza securitate în regiune, de a susţine procesele de stabilizare, reformă, democratizare şi integrare în zonă, de a promova o Europă sigură, liberă şi prosperă, nu doar în interiorul NATO și al Uniunii Europene, ci şi în vecinătatea acestora.

Trebuie să dovedim că, pe lângă apartenenţa noastră la NATO, avem și capabilităţile necesare pentru a participa la apărarea colectivă. Acordul pentru creșterea la 2% din PIB a bugetului pentru Apărare, semnat de toate partidele, a fost semnalul de responsabilitate pe care România l-a dat către partenerii săi. Respectarea lui va fi semnalul de seriozitate”, a precizat Iohannis.