Klaus Iohannis: Apărarea europeană trebuie îmbunătăţită. Un paralelism nu ar ajuta pe nimeni

„Crearea unui paralelism cu NATO nu ar ajuta pe nimeni. Fiindcă primul punct care ar deveni o vulnerabilitate: în cazul a ceva, cine comandă? NATO sau Europa? Şi deja lucrurile ar începe să intre într-o zonă complicată. Deci eu sunt de părere: apărare europeană mult îmbunătăţită, industrie de apărare mult fortificată, modernizare. Dar să rămână într-o perfectă complementaritate cu NATO, şi nu într-un paralelism cu NATO. (…) O armată europeană în acest concept, de a fi independentă, după părerea mea nu este fezabilă”, a spus preşedintele, în cadrul unei dezbateri cu jurnalişti şi reprezentanţi ai societăţii civile desfăşurată în aula BCU.

Pe de altă parte, el a subliniat importanţa unei modernizări, arătând că aproape toate statele din Europa ar avea nevoie de forţe armate „mai bine dotate, mai modern dotate”, mai bine instruite.

„Noi am creionat împreună un proiect pe apărarea europeană, care se numeşte PESCO. Este un proiect la care noi suntem parte, un proiect care este destinat revigorării industriei de apărare, cercetării şi aşa mai departe. Deci, nu se referă la funcţia de apărare prin, ca să zic, armate şi armament. Există, într-adevăr, în Europa mai mulţi politicieni relevanţi care spun că trebuie să avem grijă ca în Europa să avem sisteme de apărare proprii, eficiente, moderne, ceea ce cred că este OK, este corect. Dar, în viziunea mea şi a multor altora, acestea nu trebuie să se afle în afara NATO, ci să fie complementare cu NATO”, a precizat Iohannis.

În ce priveşte declaraţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a spus că NATO s-ar afla în „moarte cerebrală”, Klaus Iohannis a spus că nu trebuie exacerbate declaraţii politice.

Alte articole

Să nu-l mai recunoști! Klaus Iohannis, schimbare RADICALĂ după plecarea de la Cotroceni

Nicușor Dan, declarații privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare: „Amenințarea este reală și nu ne permite să nu cheltuim”

„NATO este pentru noi garanţia securităţii. Iar aceste chestiuni, ce trebuie făcut ca să funcţioneze mai bine – fiindcă aşa înţeleg declaraţiile preşedintelui Macron, că sunt lucruri care nu merg suficient de bine – aceste chestiuni le vom discuta la summitul NATO care se va desfăşura la începutul lui decembrie în Londra. Nu trebuie să încercăm să exacerbăm declaraţii politice. Este evidentă o nemulţumire a preşedintelui Macron în ce priveşte anumite proceduri, abordări”, a afirmat el.

Pe de altă parte, Iohannis a catalogat relaţia cu Rusia drept una „foarte complicată”, menţionând însă că România împărtăşeşte abordarea NATO în domeniul securităţii şi abordarea europeană în ce priveşte comerţul şi sancţiunile.

„Relaţia cu Rusia este una foarte complicată. Rusia încearcă să recâştige sferele de influenţă pierdute. Rusia încearcă să se militarizeze din ce în ce mai mult. Vedem masările de trupe pe flancul care pentru noi este flancul estic, pentru ei, evident, este flancul vestic. Aici se încadrează Crimeea. Aici se încadrează situaţia foarte complicată din Donbas. În acest sens, abordarea noastră faţă de Rusia este abordarea pe care o împărtăşim cu NATO, în domeniul securităţii şi este abordarea europeană, în ce priveşte comerţul şi sancţiunile. Şi cu această abordare noi credem că avem o postură serioasă şi care ne garantează securitatea”, a spus preşedintele.