Klaus Iohannis cere Parlamentului reexaminarea legii referitoare la exproprierea pentru cauză de utilitate publică

Potrivit șefului statului, actul normativ „lărgește cadrul juridic stabilit pentru luarea măsurilor necesare executării lucrărilor de utilitate publică, completează sfera reprezentanților expropriatorului, modifică și completează regulile privind etapele exproprierii, precum și dispozițiile referitoare la documentațiile cadastrale, comisia de verificare, avize, acorduri, certificate, proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale”.

Președintele consideră că unele dispoziții ale legii „se impun” a fi reexaminate, în vederea respectării dreptului de proprietate și a garanțiilor acestuia și pentru realizarea unui cadru legislativ coerent, în acord cu jurisprudența constituțională în materia exproprierii.

„La art. I pct. 1 din legea transmisă la promulgare se modifică art. 1 al Legii nr. 255/2010 în sensul adăugării, la vasta sferă deja existentă, a unor noi lucrări de utilitate publică pentru a căror executare legiuitorul a stabilit incidența unui cadru juridic special, derogator de la Legea nr. 33/1994”, se explică în cererea de reexaminare.

Acest cadru juridic special se va aplica și lucrărilor de construcție, modernizare și extindere a obiectivelor cu caracter militar; lucrărilor de construire — construcție și infrastructură — reabilitare, modernizare, reconversie funcțională pentru construcții administrative necesare funcționării administrației publice centrale; lucrărilor de construire, reabilitare, modernizare, reconversie funcțională pentru proiecte de regenerare urbană inițiate de autoritățile publice centrale; lucrărilor privind aducțiuni și stații de captare și tratare a apei; lucrărilor de interes public național, regional, interjudețean, județean și local de construcție, reabilitare și modernizare necesare funcționării sistemului de sănătate în municipiul București, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora; lucrărilor de conservare sau de amenajare a spațiilor verzi; lucrărilor de regenerare urbană, precum și de protecție și de restaurare a clădirilor de patrimoniu.

Alte articole

Viorel Cataramă face noi declaraţii şocante: „Eu sunt convins că, pentru ceea ce a făcut Klaus Iohannis, pentru lovitura de stat pe care a dat-o, acesta va face puşcărie tot restul vieţii”

Autoturismul Audi A6 folosit de Klaus Iohannis pe când era primar a fost vândut la licitație. Prețul incredibil oferit de cumpărător pentru mașina cu numai 120.000 de kilometri GALERIE FOTO

„Dispozițiile art. I pct. 1 nu se corelează cu cele ale art. I pct. 2 și pct. 3 din legea transmisă la promulgare, ce lărgesc sfera lucrărilor declarate ca fiind de utilitate publică. În al doilea rând, dispozițiile art. I pct. 1-3 ar trebui reanalizate și din perspectiva raportului cu cele ale art. 6 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică ce are în vedere (parțial, dacă spre exemplu ne referim la domeniul sănătății) același tip de lucrări”, spune șeful statului.

În cererea de reexaminare se precizează că această corelare este indispensabilă pentru stabilirea regimului juridic aplicabil exproprierii cu consecințe concrete în ceea ce privește momentul transferului dreptului de proprietate, moment de care jurisprudența constituțională leagă stabilirea cuantumului despăgubirii.

În documentul citat se mai face referire la art. I pct. 7 din legea transmisă la promulgare, în care se introduc două noi alineate la art. 5 din Legea nr. 255/2010, alin. (4) și alin. (5).

„Sintagma ‘notificarea aprobării indicatorilor tehnico-economici’ din cuprinsul alin. (4) al art. 5 este neclară din perspectiva cerințelor constituționale de previzibilitate a normei, atâta vreme cât nu este stabilită procedura aplicabilă acestei notificări”, se menționează în cererea de reexaminare.

„La art. 1 pct. 10 din legea aflată la promulgare se modifică alin. (5) al art. 9 din Legea nr. 255/2010 în sensul că, ulterior intabulării, expropriatorul are obligația de a începe lucrările într-un termen considerat rezonabil, în funcție de complexitatea acestora. Folosirea sintagmei ‘termen considerat rezonabil’ lipsește norma de claritate, fiind necesară indicarea unui reper concret”, se arată în același document.

Potrivit sursei citate, la art. 1 pct. 17 din legea aflată la promulgare se introduc două noi alineate la art. 14 din Legea 255/2010, respectiv alin. (2) și alin. (3).

„Prin trimiterea în cuprinsul alin. (2) la prevederile alin. (1) ale art. 14, considerăm că această intervenție legislativă ar trebui reanalizată din perspectiva Deciziei Curții Constituționale nr. 67/2017 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 255/2010. (…) Curtea a statuat faptul că temeiul juridic, precum și criteriile de determinare a despăgubirilor aferente exproprierii dispuse nu sunt clar reglementate, din moment ce conținutul normativ al legii speciale prevede în mod expres exceptarea din cuantumul despăgubirii a unor elemente esențiale”, se mai explică în cererea de reexaminare.