KLAUS IOHANNIS, criticat de Deutsche Welle: Şi-a RATAT startul. Şi-a adus aproape INŞI parţial discreditaţi

Un start foarte problematic al preşedintelui Klaus Iohannis, adaugă Deutsche Welle în articolul publicat pe site.

„Din păcate, noul preşedinte, cel investit cu speranţe imense, probabil exagerate, în măsura în care are în faţă o misiune extrem de grea şi mijloace politice destul de puţine şi de precare spre a o îndeplini, a debutat cu stângul în noua sa funcţie.

Sfătuit rău, Iohannis, a cărui sarcină supremă nu este doar prezervarea securităţii României şi deci şi a alianţelor ei externe, ci şi să constituie un reper moral pentru concetăţenii lui, a ales să-şi înceapă cariera prezidenţială decorând un simpatizant legionar. Fireasca reacţie alarmată a unui ONG monitorizând antisemitismul în România n-a întârziat să aibă loc.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Că Iohannis nu va obţine pentru această decizie note excelente la Washington sau în alte capitale occidentale se înţelege de la sine, chiar dacă şi în ţară şi în străinătate se va ţine sema de perioada de graţie de 100 de zile care i se acordă îndeobşte unui lider începător. Totuşi, gestul său e prea grav pentru a putea fi trecut cu vederea.

Alte articole

Horia Georgescu indică cine ar fi tergiversat dosarul lui Klaus Iohannis: „A fost corupţie pură”

Klaus Iohannis se întoarce? Scenariu-bombă privind viitoarele alegeri pentru Primăria Sibiu! ”Ar fi jalnic”

Şi mai grav e semnalul funest pe care-l transmite nefericita decizie. Dacă ar fi cotat exclusiv ca al preşedintelui, acest semnal ar fi devastator. (…)

Klaus Iohannis l-a rechemat pe ambasadorul din Germania. Lazăr Comănescu, posibil consilier prezidenţial

Ar fi fost elementar ca şi Andrei Muraru, fost director executiv la IICCMER, actual consilier al preşedintelui, să ştie toate acestea. A ignorat el profilul celui decorat la 22 decembrie? L-a cunoscut şi nu i-a păsat? În ambele situaţii greşeala sa ar fi, dacă el a comis-o, de neiertat”, scrie semnatarul articolului, Petre M. Iancu.

Potrivit acestuia, această decizie semnalează „un deficitar instinct prezidenţial pentru alegerea sfetnicilor săi, dacă o exceptăm pe excelenta sa purtătoare de cuvânt.”

„Or, în ciuda criticilor îndreptăţite pe care le-au stârnit din capul locului unele din opţiunile sale, noul preşedinte a ales să-şi aducă aproape şi inşi parţial discreditaţi, ori cel puţin controversaţi, cu un bilanţ reformist, ori în materie de memorie şi propensiune pro-occidentală, prea anemic ca să fie bine României viitoare.

S-ar putea, evident, argumenta, că Iohannis încearcă să fie ceea ce a vrut şi promis, în speţă, un „preşedinte-mediator”, în stare să aplaneze tensiuni şi să readucă pacea unui popor grav polarizat. Gestul prezidenţial, aşa cum l-au pregătit consilierii săi, poate avea deopotrivă resorturi raţionale şi mai puţin raţionale. (…)

Mihai Răzvan Ungureanu, numit CONSILIER al preşedintelui Klaus Iohannis

Dar sunt toate acestea demersuri şi atitudini recomandabile pentru Iohannis? Aşa să arate oare „România lucrului bine făcut?” Oare aşa ar fi vrut românii care au declanşat revoluţia civică de la 16 noiembrie, să se vadă unită naţiunea? Cum se văd oare în ţară şi în lume violentele atacuri antisemite la adresa istoricului şi politologului româno-american Vladimir Tismăneanu, care, pe bună dreptate, a deplâns în termeni fără echivoc decorarea lui Octav Bjoza?”, se mai arată în articol.

Autorul se arată însă convins că Iohannis e „îngrijorat de aplauzele la scenă deschisă, pe care decorarea lui Bjoza le-a cules la extrema securisto-legionară a societăţii româneşti”:

„Pe lângă handicapul unor consilieri nu tocmai in corpore competenţi, precum şi cel, la fel de alarmant, al absenţei unei majorităţi guvernamentale şi al susţinerii de către un partid dispus şi capabil să preia puterea, Iohannis are, ce-i drept, şi un atu extrem de preţios. E capitalul, de fapt inestimabil, al încrederii românilor.

Şeful statului ar trebui să fie însă edificat că acest capital iniţial, fie şi imens cum e, rămâne volatil şi se poate irosi vertiginos, în siajul unor repetate decizii eronate. E cert că şi preşedintele şi alţii mai au timp să înveţe. În fond, nimeni nu s-a născut maestru. Să sperăm aşadar că, la cumpăna dintre ani, înţelepciunea, la Cotroceni şi aiurea, va reveni în prim plan şi va spori decisiv.”