Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Drapelului: Sărbătorim unul dintre cele mai preţioase însemne ale identităţii naţionale

„Sărbătorim pe 26 iunie unul dintre cele mai prețioase însemne ale identității naționale — Drapelul României. Această zi, încărcată de profunde semnificații, ne oferă prilejul să reflectăm la istoria națiunii noastre, precum și la contribuția pe care fiecare dintre noi o putem avea la definirea viitorului ei. Tricolorul ne reamintește de momente memorabile ale devenirii statului român, care stau mărturie a iubirii de neam, a dorinței de unitate și libertate, a onoarei și gloriei poporului nostru. Astăzi, Drapelul reprezintă o Românie modernă, stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil, partener de încredere al SUA și membru cu drepturi depline al Alianței Nord-Atlantice și al Uniunii Europene„, se arată în mesajul șefului statului, transmis de Ziua Drapelului.

Potrivit acestuia, generațiile viitoare trebuie educate ”în spiritul dragostei față de valorile românești”.

„Se cuvine să iubim și să respectăm tot ceea ce reprezintă Drapelul României și să transmitem și generațiilor viitoare aceste nobile sentimente, educându-le în spiritul dragostei față de valorile românești înscrise, încă din 1848, pe faldurile sale: libertate, dreptate și frăție. Cu această ocazie, adresez un mesaj de recunoștință înaintașilor noștri pentru sacrificiul lor în lupta pentru unitate și independență, precum și românilor de pretutindeni, care se simt mândri de apartenența lor și de valorile noastre naționale. La mulți ani, Tricolor!„, a precizat Iohannis.

Ziua Drapelului Național – zi de mândrie pentru toți românii

Alte articole

Klaus Iohannis, alături de Carmen Iohannis la vot. Înainte a mers la slujbă, la biserică

Klaus Iohannis, o nouă apariție publică după episodul de mătura. Unde a mers fostul președinte

Legea 96/1998 statuează ziua de 26 iunie drept Zi a Drapelului Național. Ziua Drapelului Național este marcată de autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului, prin organizarea unor programe și manifestări educative cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.

Parlamentul României se întrunește în ședință comună și sunt organizate ceremonii publice de înălțare a Drapelului Național în Capitală și în toate municipiile reședință de județ.

Constituția României din 1991 prevede că drapelul tricolor este un simbol național, alături de stemă, sigiliu și imn.

Cel mai mare drapel al României, care a constituit un nou record mondial, a fost desfășurat, la 27 mai 2013, pe aerodromul Clinceni. Drapelul, cântărind aproximativ 5.000 kg, a avut dimensiunile de 349,425 x 226,917 metri, rezultând o suprafață declarată de 79.290,39 mp.

La 3 iunie 2013, Comisia parlamentară de revizuire a Constituției a hotărât reintroducerea stemei țării pe tricolor, în legea fundamentală. Amendamentul propus de deputatul PSD, Gheorghe Emacu, a fost votat cu 13 voturi „pentru” și o abținere, fără o dezbatere prealabilă a membrilor Comisiei.

Prin adoptarea acestui amendament, alineatul 1 din Articolul 12 va fi reformulat astfel: „Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema țării; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roșu”. În forma actuală, Constituția stabilește că „drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roșu”. Comisia heraldică, numită în scopul realizării noii steme a României, a supus Parlamentului două variante finale, care au fost, în cele din urmă, combinate. Rezultatul îl constituie design-ul actual, adoptat de cele două Camere ale Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992. Imaginile care compun stema evocă istoria României, prin emblemele reunite ale Țării Românești, Moldovei, Transilvaniei și Dobrogei. Stema va fi aplicată pe tricolor, în momentul în care noua Constituție a României va fi aprobată în urma unui referendum național. Propunerea legislativă privind revizuirea Constituției României, care include și acest amendament, se află, în prezent, în lucru la comisiile permanente ale Senatului, având numărul de înregistrare L233/2014.

Drapelul Național — albastru, galben, roșu — de la lance — a fost decretat, pentru prima oară, ca simbol național de Guvernul revoluționar provizoriu din Țara Românească, la 14/26 iunie 1848, având deviza „Dreptate — Frăție” înscrisă pe el.

El nu a suferit transformări majore de-a lungul istoriei. Doar distribuția culorilor (în materie de proporție și poziție) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluția de la 1848, când, sub impactul spiritului revoluționar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel național steagul standard cu trei culori.

Documente sigilografice atestă faptul că, în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roșul în partea superioară, galbenul în mijloc și albastrul la bază. De asemenea, proporția culorilor nu a fost aceeași cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul și chiar Ștefan cel Mare.

În contextul revoluționar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naționale, și revoluționarii români, aflați la Paris la izbucnirea revoluției, vor arbora drapelul albastru, galben, roșu, cu albastru la hampă. Așa va fi și consfințit, ca drapel național, prin Decretul nr. 1 din 14/26 al guvernului provizoriu de la București.

Guvernul provizoriu întărea că „Steagul național va avea trei culori — albastru, galben și roșu”. Deviza română, care va fi scrisă atât pe steaguri cât și pe monumentele și decretele publice, se va compune din aceste două cuvinte „Dreptate, Frăție”. Drapelul național tricolor, roșu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfințit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naționale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci înainte Câmpia Libertății.

La 13 iulie 1848, prin decretul 252, guvernul revoluționar a stabilit ca dispunerea culorilor tricolorului să fie de la lance astfel — albastru închis, galben deschis și roșu carmin. S-a dispus, totodată, confecționarea de steaguri naționale care să fie arborate în toate localitățile. Din păcate, se mai păstrează doar foarte puține, cum este piesa expusă la Muzeul Național de Istorie a României și care a aparținut Gărzii orășenești din Slatina.