Klaus Iohannis renunță oficial la candidatura pentru şefia NATO. CSAT a decis că România va susţine candidatura lui Mark Rutte

Președintele Klaus Iohannis a informat, astăzi, în cadrul ședinței CSAT, că i-a anunțat pe aliații din cadrul NATO, la sfârșitul săptămânii trecute, asupra retragerii candidaturii sale pentru funcția de Secretar General al Organizației.

Klaus Iohannis renunță la candidatura la NATO. ”Președintele Klaus Iohannis a solicitat membrilor Consiliului să se pronunțe cu privire la candidatura lui Mark Rutte pentru funcția de Secretar General al NATO, aceștia declarându-se în favoarea susținerii de către România a candidaturii premierului olandez”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale, după ședința CSAT.

Ungaria şi Slovacia au anunţat, marţi, că sprijină candidatura lui Mark Rutte pentru funcţia de secretar general al NATO, un pas important pentru premierul olandez în vederea obţinerii funcţiei politice supreme din Alianţa Nord-Atlantică. NATO ia decizii prin consens, astfel că orice candidat are nevoie de sprijinul tuturor celor 32 de aliaţi. Doar România, al cărei preşedinte Klaus Iohannis candidează de asemenea pentru acest post, se opune în continuare candidaturii lui Rutte, nota Reuters.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, întrebat dacă în aceste condiţii îşi menţine candidatura pentru şefia Alianţei Nord-Atlantice, că despre NATO va spune mai mult joi, după şedinţa CSAT. Şeful statului a mai precizat că aceste chestiuni le va prezenta prima dată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, după aceea şi opiniei publice. „Mâine veţi fi integral lămuriţi şi putem merge mai departe”, a completat Iohannis.

Alte articole

Victorie uriașă pentru Iohannis în războiul cu ANAF! Instanța a respins cererea Fiscului de a pune sechestru pe bunurile fostului președinte

Răspunsul lui Mark Rutte după declaraţiile lui Trump privind Groenlanda. A ajuns preşedintele SUA la un acord cu NATO?

În luna martie, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a decis să intre în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO, argumentând că decizia are la bază performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea noastră, şi angajamentul său ferm faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale NATO.

În 22 mai, Iohannis afirma că discuţiile privind succesorul lui Jens Stoltenberg la conducerea NATO ”sunt în toi”.

”Nu au avut loc alte discuţii pentru ocuparea altei funcţii, iar la NATO discuţiile sunt în toi, cum se spune, dar ele nu sunt în faza în care ar putea fi făcute publice”, a afirmat atunci Klaus Iohannis.

Cronologia candidaturii lui Klaus Iohannis la șefia NATO, potrivit Euronews

19 iulie 2021: Asocierea dintre președintele Iohannis și funcția de secretar general al NATO a fost făcută pentru prima oară în spațiul public. Atunci, publicația Politico vorbea despre posibili înlocuitori ai lui Jens Stoltenberg. Articolul a fost imediat preluat de presa din România.

Aprilie 2022: Apărea pe surse informația că o variantă de lucru în interiorul PNL era că președintele Klaus Iohannis va pleca înainte de termen de la Cotroceni, pentru că ar urma să îl înlocuiască pe secretarul general al Alianței la încheierea mandatului, adică în octombrie 2023. Patru luni mai târziu, președintele Iohannis a fost întrebat de un jurnalist într-o conferință de presă ce ar face dacă i s-ar propunere să-l înlocuiască pe Jens Stoltenberg.

Klaus Ioahnnis, despre cursa pentru posturile la vârful UE: „Fiind negocieri politice, ele sunt complicate”

12 martie 2024: Klaus Iohannis anunță că va candida pentru funcția de secretar general al NATO. ”Ne aflăm într-un context de securitate în care cred că este momentul ca țara noastră să-și asume o și mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euro-atlantice”, declara, atunci, șeful statului.

3 aprilie 2024: Polonia dă de înțeles că l-ar putea sprijini pe Iohannis la șefia NATO. Ministrul polonez de externe Radosław Sikorski declară că ”ne place Mark Rutte, dar vom pleda pentru candidaţi din regiunea noastră la poziţii de top la NATO, UE şi ONU”.

29 mai 2024: Publicația Politico notează că există presiuni tot mai mari la nivel internațional pentru ca președintele Klaus Iohannis să se retragă din cursa pentru șefia NATO.

Klaus Iohannis, despre data alegerilor pentru Cotroceni: „Președintele trebuie să fie ales de români, nu de partide”

30 mai 2024: Ambasdoarea SUA la NATO, Julianne Smith, declară că șefia Alianței nu este decisă și că ”nu toți aliații îl susțin pe Mark Rutte”.

4 iunie 2024: Viktor Orban, premierul Ungaria, afirmă că ”suntem capabili și dispuși să-l sprijinim pe președintele României pentru poziția de secretar general al NATO”.

18 iunie 2024: Klaus Iohannis rămâne fără susținători pentru șefia NATO. Ungaria își anunță oficial sprijinul pentru Mark Rutte, după ce și Slovacia a anunțat că nu i se mai opune lui Mark Rutte. România a rămas singura țară care nu și-a anunțat sprijinul pentru Rutte.