Iohannis a retrimis Parlamentului legea dării în plată: E bine-venită, dar forma adoptată riscă să creeze dificultăţi

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, Parlamentului spre reexaminare Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Şeful statului consideră că forma adoptată de Parlament riscă să creeze noi dificultăți pentru cei cu credite, motiv pentru care a cerut reexaminarea actului normativ.

18 dec. 2015, 14:10
Iohannis a retrimis Parlamentului legea dării în plată: E bine-venită, dar forma adoptată riscă să creeze dificultăţi

UPDATE Legea privind darea în plată este bine-venită, dar forma adoptată de Parlament, în loc să-i ajute pe cei care au credite imobiliare, riscă să creeze noi dificultăți, mergând chiar până la imposibilitatea aplicării ei. Terminologia neclară, necorelarea cu legislația în vigoare și crearea unor situații de inechitate între beneficiarii legii sunt câteva dintre problemele actului normativ. De aceea, am retrimis astăzi legea spre reexaminare Parlamentului”, a scris vineri pe Facebook șeful statului.

În opinia sa, este atributul Legislativului să definească mai riguros termenii folosiți, astfel încât să fie eliminate neclaritățile și evitate confuziile.

Președintele Klaus Iohannis a cerut vineri Parlamentului reexaminarea legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite.

BNR, anunţ important privind PRIMA CASĂ. Vezi ce se va întâmpla dacă Legea dării în plată apare în forma actuală

„Darea în plată trebuie legiferată astfel încât să preîntâmpine sau să diminueze hazardul moral în relația dintre creditor și debitor, într-un context contractual în care comportamentele economice ale acestora să fie ghidate de principiul responsabilității în privința drepturilor și obligațiilor lor legitime. Pe de altă parte, reglementarea raporturilor contractuale dintre debitorii aflați în imposibilitatea de a-și achita creditele ipotecare pentru achiziționarea de locuințe și creditorii acestora răspunde, totodată, unei problematici care are și profunde conotații sociale și pentru care soluțiile legislative trebuie să ofere celor aflați într-o asemenea situație predictibilitate și securitate juridică. Din aceste perspective, considerăm că actele normative în materie trebuie să fie clare și lipsite de orice echivoc, doar astfel putând fi realizat scopul avut în vedere de legiuitor”, afirmă șeful statului în cererea de reexaminare adresată președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.

Klaus Iohannis consideră că, prin instituirea unor proceduri menite să deroge de la Codul de procedură civilă, legea poate genera dificultăți în aplicare și o practică judiciară neunitară.

„Deși instituie o soluție simplă și aparent tentantă de stingere a obligațiilor asumate prin credite, în realitate o asemenea reglementare ar putea antrena pentru beneficiarii acestei legi probleme atât în valorificarea drepturilor lor legitime, cât și în raporturile lor juridice cu alte persoane”, consideră șeful statului.

Potrivit cererii de reexaminare, „obiectul de reglementare al legii îl constituie dreptul debitorului de a stinge integral creanța și accesoriile sale, izvorând dintr-un contract de credit, prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului”.

„În caz de opoziție a creditorului, legea deschide debitorului posibilitatea la o acțiune prin care instanța suplinește consimțământul creditorului, obligându-l pe acesta să devină titularul dreptului de proprietate asupra bunului ipotecat (art. 1 coroborat cu art. 8). La art. 2 din lege se prevede faptul că dispozițiile sale se coroborează, printre altele, și cu prevederile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. În realitate, normele nou instituite nu se coroborează, ci derogă de la prevederile Codului de procedură civilă referitoare la competența instanțelor de judecată, termenele procedurale, procedura de judecată și cea de soluționare a căilor de atac. Dincolo de confuzia de ordin terminologic (coroborare/ derogare), regulile nou introduse pot avea consecințe sub aspectul valorificării unor drepturi și nu se justifică sub aspectul urgenței”, se precizează în cererea de reexaminare.

De asemenea, art. 6 din lege, arată președintele, prevede că la data comunicării notificării se stinge dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor și a garanților personali sau ipotecari.

„În ceea ce privește momentul stingerii acestui drept, învederăm faptul că data comunicării poate fi diferită de data primirii notificării de către creditor. Or, până la momentul primirii notificării, creditorul nu are cunoștință de decizia debitorului de a transmite dreptul de proprietate. De aceea, considerăm că legea ar fi trebuit să facă referire la data primirii notificării și nu la aceea a comunicării. În plus, având în vedere că în situația admiterii contestației creditorului, acesta va putea demara sau relua orice procedură judiciară sau extrajudiciară împotriva debitorilor, cât și împotriva codebitorilor și a garanților personali sau ipotecari, apreciem că legea ar fi trebuit să reglementeze suspendarea dreptului creditorului, iar nu stingerea acestui drept”, se arată în cererea de reexaminare a președintelui.

Potrivit acesteia, prin același articol, legea consacră dreptul garanților de a stinge creanța debitorului principal, independent de consimțământul acestuia, președintele țării considerând că prin această soluție legislativă pot fi afectate inclusiv drepturile debitorului, întrucât acesta poate pierde toate bunurile ipotecate, chiar și în ipoteza în care își execută obligația și își plătește ratele la timp.

Totodată, art. 7 din lege prevede, semnalează președintele, posibilitatea creditorului de a contesta procedura notificării în termen de 10 zile de la data comunicării acesteia. „Acest termen ar trebui să curgă de la data primirii notificării, acesta fiind momentul de la care creditorul își poate exercita dreptul de a contesta”, precizează șeful statului.

Șeful statului indică faptul că art. 8 alin. (1) din lege prevede că în situația în care creditorul refuză preluarea imobilului, debitorul poate cere instanței să pronunțe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și să se transmită dreptul de proprietate către creditor.

„Într-un raționament juridic riguros, această normă este de natură a crea confuzie prin faptul că instanța, învestită cu o acțiune în constatare, va dispune cu privire la modalitatea prin care se stinge obligația și se transmite dreptul de proprietate. Or, stingerea obligațiilor debitorului și transmiterea dreptului de proprietate către creditor sunt specifice acțiunii în realizare și nu acțiunii în constatare. Aceasta întrucât dreptul de proprietate al creditorului nu este preexistent acțiunii debitorului, ci ia naștere prin hotărârea judecătorească. Până la momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, creditorul nu are un drept de proprietate asupra imobilului, ci are doar un drept accesoriu, o garanție, respectiv ipoteca. Potrivit art. 35 din Codul de procedură civilă, cel care are interes poate să ceară constatarea existenței sau inexistenței unui drept, cererea neputând fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului”, precizează Iohannis.

Președintele precizează că, în urma stingerii creanței ca urmare a dării în plată, prin această procedură creditorul ipotecar diligent, care și-a constituit o garanție, dobândește o situație juridică inferioară altor creditori (creditori chirografari), care, deși nu au o garanție, pot urmări bunurile mobile și imobile prezente și viitoare ale debitorilor până la satisfacerea întregii creanțe.

În ceea ce privește derogarea de la Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, Iohannis menționează că aceasta nu acoperă situația contractelor de credit încheiate sub imperiul vechiului Cod Civil, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 11 din legea trimisă la promulgare, aceasta urmează a se aplica și contractelor de credit aflate în derulare.

Șeful statului consideră că lipsa indicării exprese a articolelor din Codul civil de la care se derogă poate genera dificultăți cu privire la aplicabilitatea acelor reguli referitoare la specificul transmiterii dreptului de proprietate și al stingerii obligațiilor, cum ar fi: starea bunului la momentul transmiterii, situația datoriilor locative și a taxelor către stat datorate de debitorul proprietar, obligația de a răspunde pentru viciile lucrului și pentru evicțiune, lipsa acordului codebitorului, situația terților interesați etc.

Iohannis mai arată că Legea privind darea în plată nu se corelează cu dispozițiile OUG 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementărilor programului „Prima casă”.

„Prin faptul că dispozițiile legii trimise la promulgare nu conțin referiri la normele programului ‘Prima casă’, nu se înțelege dacă acestea sunt implicit abrogate sau sunt menținute având în vedere caracterul lor special„, adaugă șeful statului.

El susține, în cererea de reexaminare, că Legea nu se corelează nici cu prevederile Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, care prevede că liberarea de datorii nu poate fi posibilă decât în condițiile stabilirii stării de insolvență a persoanei fizice.

Totodată, șeful statului precizează că Legea nu respectă cerințele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

„Sub aspectul cerinței legale de respectare a unității terminologice, subliniem faptul că legiuitorul operează cu expresii diferite, folosind la art. 1 expresia contract de credit, iar la art. 5 noțiunea de contract de credit ipotecar. Normele sunt neclare întrucât există mai multe categorii de credite cu garanții ipotecare, printre care amintim creditul ipotecar pentru care s-a constituit ipotecă pe imobilul cumpărat, creditul pentru investiții imobiliare ce se obține pentru construcția de imobile, caz în care nu se poate institui ipotecă pe bunul ce se va construi, dar se instituie pe alte bunuri imobile, credite de consum, descoperiri de cont care sunt acoperite cu garanții imobiliare”, arată Iohannis.

De asemenea, el susține că legea transmisă la promulgare nu respectă nici cerințele tehnic-legislative privind mențiunile referitoare la transpunerea actelor europene.

Șeful statului punctează că, în vederea necesității respectării normelor de tehnică legislativă și având în vedere consecințele aplicării legii, în cadrul reexaminării se impune consultarea Consiliului Superior al Magistraturii, precum și a Guvernului în vederea formulării unui punct de vedere în privința implicațiilor economice și bugetare ale legii.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat în 25 noiembrie proiectul de lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Mai exact, deputaţii au decis că românii pot să dea casa înapoi băncii dacă nu-şi mai pot plăti creditele.

Ulterior, BNR i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis, printr-o scrisoare, să retrimită în Parlament proiectul de lege privind darea în plată sau să sesizeze Curtea Constituţională, argumentând că este necesară revizuirea din perspectivă financiară, juridică şi etică, a declarat viceguvernatorul Bogdan Olteanu în 11 decembrie.


loading...