Klaus Iohannis: „România are nevoie de o politică fiscală coerentă. Implementarea PNRR întâmpină dificultăţi”

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, joi, un mesaj în cadrul celei de-a XXX-a ediţii a Galei Topul Naţional al Firmelor, organizate de Camera de Comerţ şi Industrie a României. Astfel, şeful statului a precizat că România îşi poate valorifica pe deplin potenţialul economic doar printr-o politică fiscală coerentă, care are capacitarea să susţină performanţa economică, stabilitatea financiară şi să atragă în continuare investiţii străine productive.

Guvernul a stabilit cei cinci piloni pe care se va construi bugetul pe 2024. Pe primul loc sunt investiţiile, dar nu scăpăm de austeritate

„Transmit felicitări Camerei de Comerţ şi Industrie a României pentru consecvenţa cu care promovează, prin Topul Naţional al Firmelor, excelenţa în afaceri şi performanţele remarcabile din economia noastră. Felicit, de asemenea, comunitatea de afaceri din România, pentru rezultatele obţinute şi rezilienţa dovedită. Aceste performanţe merită apreciate cu atât mai mult cu cât au fost obţinute într-un context economic deloc facil, impredictibil în plan regional, dar şi global”, a transmis Klaus Iohannis, în mesajul prezentat joi de către Cosmin Marinescu, consilierul prezidenţial pe departamentul politici economice şi sociale.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Şeful statului a adăugat că „traversăm vremuri complicate, profund marcate de incertitudine pe fondul crizelor din ultimii ani”.

Alte articole

„V-ați dus la Cotroceni să lingeţi clanţele!” Stelian Tănase cere, cu vorbe grele, curățenie în PNL după perioada de „aservire” la Iohannis

Crin Antonescu face prorociri sumbre: „O să începeţi să-l regretaţi pe Iohannis. I-am cerut lui Ilie Bolojan să candideze la prezidențiale”

„Totodată, războiul de la graniţele noastre, dar şi alte conflicte militare izbucnite recent au un impact profund asupra nevoii de securitate şi de predictibilitate pentru economiile tuturor ţărilor. Creşterea economică globală a încetinit anul acesta, cu un ritm mai pronunţat în cazul economiilor dezvoltate. Acum, în contextul evoluţiilor tragice din Orientul Mijlociu şi pe fondul amplificării tensiunilor, a polarizării şi a extremismului, perspectivele economice se deteriorează suplimentar, inclusiv în zona europeană. Comparativ cu ţările din regiune şi cu Uniunea Europeană, creşterea economică a României va rămâne în 2023 una ridicată, de peste 2%. Această dinamică se datorează, într-o măsură semnificativă, şi capacităţii de adaptare a mediului de afaceri în raport cu dificultăţile majore din vremea pandemiei, cu criza energetică, blocajele în lanţurile de aprovizionare şi scumpirea materiilor prime”, a mai spus preşedintele Iohannis.

Acesta mai precizat că perioada post-pandemie a adus multiple schimbări în funcţionarea afacerilor şi în majoritatea sectoarelor economiei.

Preşedintele Iohannis îi dă sfaturi economice premierului Ciolacu: „Am încredere că Guvernul va lua în considerare reglajele necesare”
„În ciuda tuturor acestor provocări, companiile de top şi-au consolidat cifrele de afaceri şi profiturile. O treime dintre cele mai performante companii sunt cele din industrie, urmate de companiile din sectorul serviciilor. Serviciile rămân principalul motor al creşterii economice, cu un avans al cifrei de afaceri de 7,5% faţă de anul 2022. În industrie, însă, producţia a continuat să scadă, declinul industrial depăşind 5% pe primele opt luni ale anului, pe fondul diminuării cererii interne, dar şi a activităţii industriale în economiile europene. În planul schimburilor externe, deşi deficitul balanţei comerciale se reduce consistent pe fondul încetinirii consumului, România continuă să înregistreze deficite comerciale problematice, precum cele din industria chimică. Anul trecut, de exemplu, România a importat produse chimice de peste 18 miliarde de euro, la exporturi de doar 4,5 miliarde de euro, deficitul comercial pentru aceste produse depăşind cu 26% nivelul din 2021. De aici şi nevoia unor abordări proactive în privinţa perspectivelor de dezvoltare a industriei naţionale. În acelaşi timp, nu trebuie neglijate investiţiile în inovare şi integrarea progresului tehnologic. Aceste investiţii oferă României premisele unei tranziţii echilibrate la economia viitorului, dar şi o bază solidă de consolidare a competitivităţii afacerilor”, a mai explicat şeful statului.

Preşedintele României a mai subliniat că „România are nevoie de o politică fiscală coerentă, capabilă să susţină performanţa economică, stabilitatea financiară şi să atragă în continuare investiţii străine productive”.

„Numai aşa putem valorifica pe deplin potenţialul economic al ţării noastre. Înţeleg îngrijorările dumneavoastră privind pachetul de măsuri fiscale recent adoptat. Cunosc, deopotrivă, punctele sensibile şi avantajele aduse de aceste măsuri, în condiţiile în care nevoia de consolidare a finanţelor publice este una reală, profundă şi structurală. Totodată, sunt convins că, acolo unde se vor dovedi necesare modificări sau completări ale măsurilor, acestea nu vor întârzia să apară. Creşterea economică, atractivitatea investiţională şi buna funcţionare a pieţelor trebuie să rămână priorităţi esenţiale pentru România. În ultimii ani, ţara noastră şi-a redefinit identitatea în plan extern, prin creşterea puternică a profilului său regional şi european. Internaţionalizarea afacerilor româneşti şi rezultatele obţinute pe anumite pieţe sunt indicii ale competitivităţii mediului nostru economic. Am încredere că veţi continua să rămâneţi implicaţi şi deschişi dialogului cu decidenţii politici. România va creşte sustenabil numai printr-un astfel de parteneriat”, a mai declarat Klaus Iohannis.

El a vorbit şi despre performanţele economice care se bazează, în anii următori, contribuţia unei absorbţii ridicate a fondurilor europene. Iar cele mai multe apeluri de proiecte au fost programate în perioada anilor 2023-2024.

„În anii următori, performanţele economice se bazează, în mod decisiv, pe contribuţia unei absorbţii ridicate a fondurilor europene. Iar cele mai multe apeluri de proiecte au fost programate în perioada anilor 2023-2024. Din păcate, ne confruntăm cu unele întârzieri în utilizarea acestor fonduri. Implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă întâmpină anumite dificultăţi, iar programele operaţionale au şi ele întârzieri. De aceea sunt necesare eforturi sporite pentru accelerarea procedurilor, pentru obţinerea şi utilizarea finanţărilor. Încurajez autorităţile să se concentreze cu prioritate pe facilitarea accesării fondurilor europene. Dumneavoastră, reprezentanţii mediului de afaceri, puteţi contribui la identificarea şi reducerea barierelor birocratice specifice. Rămân un susţinător al dialogului dintre stat şi mediul de afaceri, ca instrument al bunei guvernări. Indiferent de context sau de situaţie, experienţa a demonstrat că cele mai bune soluţii vin întotdeauna din colaborare şi parteneriat. Salut, încă o dată, performanţele în afaceri, reflectate şi de ediţia din acest an a Topului Naţional al Firmelor”, a conchis preşedintele Iohannis.