Klaus Iohannis şi Jens Stoltenberg, declaraţii de presă comune: „România va continua să acorde asistenţă multidimensională Kievului/Nu îl putem lăsa pe Putin să câştige” GALERIE FOTO

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, luni, la Palatul Cotroceni, pe secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

28 nov. 2022, 17:41

Secretarul general al NATO este prezent în România de luni până miercuri pentru a prezida reuniunea miniştrilor de Externe aliaţi, eveniment ce are loc marţi şi miercuri. La finalul discuţiilor dintre Klaus Iohannis şi Jens Stoltenberg, cei doi oficiali au susţinut declaraţii de presă comune.

„Îmi face o deosebită plăcere să primesc, din nou, la Palatul Cotroceni, vizita Secretarului General al NATO, domnul Jens Stoltenberg, un prieten apropiat al României.

Am evaluat astăzi împreună situația de securitate a spațiului euroatlantic generată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cu accent asupra Flancului Estic și a zonei Mării Negre.

Mâine va începe, la București, cea dintâi Reuniune a Miniștrilor de Externe ai statelor membre NATO găzduită de România.

Aceasta este, totodată, și prima reuniune Aliată de nivel înalt găzduită la București, după Summitul NATO din 2008. O reuniune importantă, pe agenda căreia se vor regăsi și temele abordate în dialogul nostru de astăzi.

Am subliniat, în discuțiile cu domnul Secretar General, necesitatea implementării cât mai rapide a deciziilor adoptate de Summitul istoric de la Madrid din acest an. Reuniunea miniștrilor de externe este un important reper în acest proces și în pregătirea Summitului din 2023, care va avea loc în Lituania, la Vilnius.
Reamintesc faptul că importanța strategică a Mării Negre a fost inclusă, la inițiativa României, pentru prima dată, în Noul Concept Strategic, adoptat la Summitul NATO de la Madrid.

Citeşte şi: Klaus Iohannis, înaintea reuniunii cu miniștrii de Externe și liderii NATO: „Toți partenerii ar trebui să ofere Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a-și apăra suveranitatea și democrația, atât timp cât va fi necesar”

Am reiterat, în acest context, relevanța operaționalizării, cât mai repede, a deciziilor de la Madrid privind consolidarea posturii de apărare înaintată pe Flancul Estic al Alianței.

România, la rândul său, va continua să aducă o contribuție substanțială la apărarea colectivă a NATO și la consolidarea capabilităților Alianței, acționând, în continuare, ca furnizor de securitate și stabilitate în regiune. Acest angajament se bazează pe măsuri concrete, în primul rând pe decizia de a crește cheltuielile naționale destinate Apărării de la 2% din PIB, cât sunt acum, la 2,5% din PIB începând chiar din anul 2023.

Împreună cu Secretarul General Stoltenberg, am remarcat progresele substanțiale pe care le-am realizat la nivel aliat în decursul celor aproape 10 luni care au trecut de la ultima sa vizită în România.

Aceste progrese se reflectă într-o postură semnificativ întărită a NATO pe Flancul Estic, inclusiv în țara noastră și în regiunea Mării Negre. Astfel, din luna februarie și până în prezent, NATO și aliații noștri au desfășurat efective importante în România, cu rol de descurajare, reasigurare și apărare, astfel încât, în prezent, găzduim aproximativ 5.000 de militari aliați.

Grupul de luptă NATO din România se află în plin proces de dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește elementele care să-i permită creșterea la nivel de brigadă.

Vom continua să ne coordonăm îndeaproape cu Franța, care este națiune-cadru, alături de Olanda, Belgia și Luxemburg, pentru a atinge capacitatea operațională deplină a acestei structuri cât mai curând. Am arătat, în acest context, că România acționează pentru îndeplinirea propriilor obligații ca națiune – gazdă.

Vreau să mulțumesc, încă o dată, tuturor Aliaților pentru solidaritatea demonstrată în toată această perioadă, inclusiv Statelor Unite ale Americii, partenerul nostru strategic – pentru contribuția importantă la securitatea României și a regiunii noastre.

În cadrul întâlnirii de astăzi am evidențiat, de asemenea, sprijinul ferm – și concret – al României pentru suveranitatea, integritatea teritorială și independența Ucrainei.

Am subliniat importanța unei susțineri sporite a Alianței atât pentru Ucraina, cât și pentru partenerii NATO cei mai vulnerabili din regiune – Republica Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina.

România va continua să ofere asistență multidimensională Kievului pe toate palierele.

În aceeași măsură, după cum cunoașteți, depunem eforturi susținute în sprijinul Republicii Moldova pentru a depăși dificultățile de ordin social, economic și energetic generate de războiul din Ucraina.

Citeşte şi: Bogdan Aurescu: România şi Croaţia sunt pregătite pentru aderarea la Schengen

O temă complementară o reprezintă creșterea rezilienței strategice în regiunea Mării Negre, care include aspecte-cheie precum securitatea energetică sau libertatea de navigație.

Îi mulțumesc domnului Secretar General pentru efortul său de coordonare a modernizării NATO, pentru a putea răspunde tuturor amenințărilor și provocărilor.
Implementarea Conceptului Strategic va conduce la un rol sporit pentru Alianța noastră, de care depinde nu doar securitatea spațiului euroatlantic, ci și stabilitatea ordinii internaționale bazate pe reguli și principii.

Acțiunile Rusiei reprezintă o încercare deliberată de a submina și distruge această ordine. De modul în care alegem să răspundem acestei provocări va depinde în mare măsură cum va arăta viitorul lumii noastre.

De aceea avem nevoie mai mult ca oricând de un NATO puternic și solidar și mă aștept ca Reuniunea Ministerială care începe mâine să reconfirme acest obiectiv.
Mult succes la lucrările Ministerialei de externe și în toate acțiunile dumneavoastră, domnule Secretar General!”, a declarat Klaus Iohannis.

La rândul său, Jens Stoltenberg a subliniat din nou importanţa implicării NATO în războiul din Ucraina şi rolul României în cadrul flancului estic al Alianţei.

„E o plăcere să mă aflu din nou la București, mulțumesc României pentru că găzduiește această reuniune. Contribuiți la securitatea comună în foarte multe moduri

Aveți un sistem cheie pentru sistemul de apărare NATO antirachetă.

Mulțumesc pentru angajamentul privind alocațiile bugetare pentru apărare. Suntem în cea mai mare criză de securitate într-o generație întreagă. NATO se află aici și vom face tot ce e necesar pentru a apăra toți aliații. Miniștrii de externe ai NATO vor căuta modalități de a sprijini în continuare Ucraina.

Ați facilitat exportul a milioane de tone de cereale din Ucraina, ați asigura sprijin militar semnificativ Ucrainei. Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige, ar arăta altor lideri că se pot atinge țeluri prin forță”, a susţinut Stoltenberg.

Citeşte şi: Guvernul promite investiții majore în energie, în regim de urgență: nouă amenajări hidroenergetice și un parc fotovoltaic