Klaus Iohannis trimite o lege înapoi la Parlament. Ce contestă preşedintele

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marţi,  cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii dialogului social nr. 62/2011.

Vă prezentăm textul integral al cererii:

____________________

Bucureşti, 9 iunie 2015

Alte articole

Klaus Iohannis, o nouă apariție publică după episodul de mătura. Unde a mers fostul președinte

Decăderea lui Klaus Iohannis. Preşedintele care călătorea numai cu avion de lux şi se caza „pe opulenţă” a ajuns la coada măturii

Domnului Călin Popescu -Tăriceanu,
Președintele Senatului

În temeiul Articolului 77 alineatul (2) din Constituţia României, republicată,
formulez următoarea

CERERE DE REEXAMINARE
asupra
Legii pentru modificarea şi completarea Legii dialogului social nr. 62/2011

Legea pentru modificarea şi completarea Legii dialogului social nr. 62/2011, în forma transmisă spre promulgare, introduce noi reglementări referitoare la: posibilitatea angajatorilor de a reţine şi de a vira cotizaţia de sindicat pe statele lunare de plată la cererea organizaţiilor sindicale şi cu acordul membrilor acesteia, competenţa Consiliului Naţional Tripartit de a stabili sectoarele de activitate, care urmează a fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, introducerea organizaţiilor patronale ca părţi ale contractului colectiv de muncă, stabilirea modalităţilor concrete de negociere colectivă a contractelor ce se vor încheia la nivelul autorităţilor sau instituţiilor publice care au în subordine sau în coordonare alte persoane juridice care angajează forţă de muncă sau care se află în coordonarea sau subordonarea autorităţii publice centrale.

În ceea ce privește posibilitatea angajatorilor de a reţine şi de a vira cotizaţia de sindicat pe statele lunare de plată la cererea organizaţiilor sindicale şi cu acordul membrilor acestora, prin Art. I pct. 2 din legea transmisă la promulgare, Art. 24 din Legea nr. 62/2011 se completează cu un nou alineat care prevede: „(1) La cererea organizaţiilor sindicale şi cu acordul membrilor acestora, angajatorii vor reţine şi vor vira sindicatului cotizaţia de sindicat pe statele lunare de plată”.

Subliniem că, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a reținut că, deşi drepturile salariale nu sunt drepturi reale, cum este dreptul de proprietate, ci drepturi de creanţă, în privinţa apărării lor, acestea sunt asimilate cu bunuri, statuându-se că noţiunile de „bun” şi „proprietate” au un sens care „nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde şi alte drepturi şi interese patrimoniale” (cauza Beyler împotriva Italiei, 2000). Așadar, drepturile salariale se circumscriu prevederilor Art. 44 din Constituţie şi ale Art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ce stipulează că „Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de prevederile generale ale dreptului internaţional”. Totodată, în conformitate cu dispoziţiile Art. 167 alin. (1) din Codului Muncii salariul se plăteşte direct titularului sau persoanei împuternicite de acesta.

În consecință, faţă de cele de mai sus, apreciem că se impune reanalizarea conținutului Art. I pct. 2 din legea transmisă spre promulgare, în sensul asigurării dreptului salariatului de a-și manifesta voința în mod direct şi expres cu privire la veniturile sale salariale.

În ceea ce privește reglementările referitoare la reprezentarea părţilor la negocierea colectivă, considerăm că prevederile introduse prin Art. I pct. 6 din legea transmisă spre promulgare nu pot fi disjunse de necesitatea scăderii pragului de reprezentativitate a sindicatului la nivel de unitate. În acest sens, pentru o mai bună exercitare a dreptului la negocieri colective, drept garantat de Art. 41 din Constituție, considerăm că este oportună diminuarea pragului de reprezentativitate a sindicatelor la nivel de unitate. Semnalăm că dispoziții referitoare la reducerea pragului de reprezentativitate la nivel de unitate a sindicatului figurau în forma inițială a propunerii legislative, iar argumentele legate de acest aspect sunt reţinute în raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor, fiind reluate şi cu ocazia dezbaterilor parlamentare din plenul Camerei Deputaţilor (şedinţa din data de 13.05.2015).

Având în vedere necesitatea clarificării aspectelor de mai sus şi ţinând cont de competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicit reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii dialogului social nr. 62/2011.