Kosovo îşi face armată. Sârbii au primit vestea cu îngrijorare şi furie

Preşedintele Hashim Thaçi şi-a pus uniforma joi şi s-a adresat Forţelor de Securitate ale Kosovo (KSF), însărcinate cu misiuni în domeniul securităţii civile, cu câteva ore înaintea votului în Parlament.

El a dat asigurări că ea se va afla în slujba tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor etnică, că intenţionează să facă din ea o adevărată armată, la un deceniu după proclamarea unei independenţe recunoscute, potrivit Priştinei, de 115 ţări.

Aceasta este respinsă de Belgrad, dar şi de Rusia şi China, care închid Kosovo uşa la ONU.

KFOR, o forţă internaţională condusă de NATO, garantează securitatea şi integritatea teritorială a Kosovo după războiul între forţele sârbe şi rebele kosovare albaneze (1998-1999), soldat cu peste 13.000 de morţi.

„FERICIRE EXTRAORDINARĂ”

Kosovarii albanezi au primit cu o rară unanimitate ceea ce cotidianul Koha Ditore prezintă drept „un vot istoric”.

„Este o fericire extraordinară pentru cetăţeni (…) Asta ar fi trebuit să să se facă mai devreme, dar nu este târziu„, comentează Hamze Mehmeti, un pensionar în vârstă de 67 de ani. „Acum putem să spunem că suntem un stat. Un stat fără armată, aşa ceva nu există„, consideră Skender Arifi, un frizer în vârstă de 37 de ani.

La Belgrad, la fel ca în rândul celor 130.000 de etnici sârbi care trăiesc în Kosovo, această armată este primită cu un amestec de îngrijorare şi de furie. „Sper ca dacă albanezii (din Kosovo) întreprind ceva împotriva noastră, statul sârb să facă ceva să ne apere„, comentează Marko Djusic, un locuitor de la Dren, un sat sârb în nordul Kosovo.

Această nouă criză are loc într-un context tensionat, în care dialogul se află într-un punct mort de luni de zile şi după ce Priştina a instituit, în noiembrie, o barieră vamală asupra produselor sârbe. Kosovo „este cel mai rău coşmar al meu, mă culc cu el, mă trezesc cu el şi nu dorm prea mult„, a comentat preşedintele sârb Aleksandr Vucici. Cabinetul său şi-a reiterat, joi, „enorma îngrijorare faţă de viitorul” minorităţii sârbe şi a avertizat că înfiinţarea unei armate „va înrăutăţi semnificativ situaţia”.

BANNERE ÎNSTELATE PESTE TOT

Miza este politică, dar şi militară. Potrivit unor analişti din Kosovo, este nevoie de un deceniu în vederea transformării KSF în armată. Efectivele acestor forţe, în prezent de 2.500 de oameni, urmează să crească la 5.000, plus 3.000 de rezervişti, departe de cei 30.000 de militari pe care-i numără armata sârbă, potrivit unor estimări.

În Kosovo, la fel ca la Belgrad, opţiunea unei escaladări militare nu este considerată credibilă de către analişti, în pofida faptului că premierul Ana Brnabic a dat asigurări că ea ar fi „pe masă”. O sursă diplomatică de la NATO nu-şi ascunde, sub acoperirea anonimatului, îngrijorarea – dorinţa de a se dota cu o armată este „legitimă”, însă acest lucru ar trebui făcut „treptat, pentru a evita escalada”. Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, care dăasigurări că KFOR va continua să asigure securitatea Kosovo, şi-a exprimat o rezervă faţă de calendarul acestei iniţiative, care ar putea avea „repercursiuni grave”.

Conducătorii kosovari sunt însă susţinuţi de public, de Marea Britanie, dar mai ales de Statele Unite – cel mai apropiat aliat al lor. Principalul drum din Priştina, dar şi numeroase axe rutiere, au fost de altfel pavoazate cu drapele americane, mai mult ca de obicei. Ambasadorul american la Priştina Philip Kosnett şi-a exprimat dorinţa ca, după înfiinţarea armetei, conducătorii regiunii „să-şi concentreze energia asupra dialogului” în vederea ajungerii la un acord privind o normalizare a relaţiilor între Belgrad şi Priştina.

La rândul său, Cabinetul lui Vucici şi-a anunţat intenţia de a consulta „prietenii Serbiei la Consiliul de Securitate” al ONU.