Kovesi: Corupţia în sistemul public de sănătate se traduce în costuri suportate de pacienţi

Laura Kovesi a participat, marţi, la o dezbatare pe tema corupţiei din sistemul public de sănătate românesc şi a precizat că s-a constatat că infracţiunile au caracter repetitiv, dând exemplul unui manager de spital care a fost cercetat în mai multe dosare, fiind condamnat definitiv la închisoare în două dintre acestea.

”Într-o perioadă de timp de trei – patru ani, un manager de spital, deşi a fost trimis în judecată în mai multe dosare, a reuşit să realizeze profituri de milioane folosindu-se de funcţia pe care o deţinea”, a spus Kovesi.

Potrivit acesteia, ”faptele sunt repetitive”, iar ”atunci când anumite proceduri nu se schimbă, atunci când nu se introduc mecanisme de prevenire, atunci când mecanismele de control interne ale instituţiei sau mecanismele de control ale altor instituţii ale statului nu funcţionează, o să avem în continuare fapte de corupţie în domeniul sănătăţii”.

”Corpuţia în sistemul public de sănătate se traduce în costuri suportate de pacienţi, în mod direct pentru că suportă din buzunaru lor, sau în mod indirect pentru că este afectat sistemul asigurărilor sociale”, a mai spus Kovesi.

Alte articole

Fostul şef al ANPC, Cristian Popescu Piedone, scapă de controlul judiciar în dosarul instrumentat de DNA. Ce acuzaţie i se aduce fostului primar

Laura Codruța Kovesi, bilanț la finalul mandatului de procuror-șef european: „Problema Europei nu sunt infractorii, ci politicienii”

Aceasta a citat rezultatele unui raport Eurobarometru, publicat în octombrie 2017, care arată că 68 la sută din respondenţii români percep corupţia ca fiind unul dintre domeniile care le afectează viaţa de zi cu zi.

”Acest procent a poziţionat România pe primul loc în topul ţărilor Uniunii Europene. La nivelul UE cei care consideră că viaţa de zi cu zi le este afectată de corupţie este de doar 25 la sută”, a mai spus Kovesi, care a explicat că în România, sistemul de sănătate publică a fost cel mai des menţionat la domenii în care se manifestă corupţia.

”Există vulnerabilităţi majore în cadrul sistemului de sănătate publică”, a mai spus Kovesi, care a explicat faptul că au fost identificate cinci domenii majore în care se manifestă corupţia în sistemul de sănătate publică: achiziţiile publice, serviciile medicale, bugetarea unităţilor spitaliceşti, accesul personalului în sistemul medical şi autorizarea farmaciilor.

S-au identificat cinci domenii de manifestare a corupției în sistemul de sănătate – achiziții publice, servicii medicale, bugetare, accesul personalului în sistemul medical și autorizarea farmaciilor”, a spus Kovesi.

Din dosarele DNA rezultă că, în domeniul achizițiilor publice, mita este între 5% și 25% din valoarea facturilor, un procent mai mare decât în alte domenii. În infrastructură, de exemplu, mita este de 2% din valoarea contractului.

Mita se dă direct managerului de spital sau este mascată prin servicii fictive ale unor firme de consultanță care sunt ale managerului sau ale unor apropiați ai managerului. Mai mult, în acest scop au fost înființate firme offshore, tocmai pentru a primi foloasele sau banii dați drept mită.

Kovesi a dat ca exemplu un dosar în care un manager a folosit timp de 7 ani bugetul instituției în scop personal și un altul în care achizițiile erau stabilite în funcție de prioritățile managerului sau la prețuri de câteva ori mai mari decât cele de pe piață. Au existat chiar cazuri în care a fost cumpărată la suprapreț aparatură care nu a putut fi folosită.

În ceea ce privește serviciile medicale, pacienții dau bani personalului medical. În acest caz valoarea mitei nu este mare, dar impresionantă este ritmicitatea actului. „De multe ori, sumele sunt impresionante”, a spus Kovesi.

Cazurile în care mita este primită și dată mai departe au loc cu precădere în domeniul bugetării instituțiilor medicale.

„Au fost identificate următoarele caracteristici ale corupției: bugetarea este condiționată de plata nelegală, lunară, a unei sume fixe de către managerul respectivei instituții medicale, președintelui Casei Județene de Asigurări de Sănătate; demersul legal de negociere, semnare, executare a contractului de finanțare și urmărirea plăților este dublat de un demers nelegal de negociere și primire a mitei; existau suspiciuni că banii folosiți pentru mită erau proveniți tot din mită. În domeniul bugetării unităților medicale, mita poate reprezenta un mecanism de supraviețuire instituțională”, se arată într-un comunicat al DNA.

„În unele cazuri, banii din mită proveneau tot din mită. Directorul spitalului solicita mită pe care o dădea tot ca mită”, a spus Kovesi.

Mită dau și cei care vor să se angajeze într-o instituție medicală de stat. „Tarifele” sunt fixe și toată lumea știe cât și cui trebuie să dea. De exemplu, pentru un post de infirmier se plătesc 1.500 de euro, pentru unul de asistent – 1.500 de euro, pentru registrator medical – 1.500 de euro.