Kovesi spune într-un interviu pentru presa italiană că se teme că Ordonanţa 14 ar putea fi atacată şi declarată neconstituţională

Kovesi se teme că şi în România, ca şi în alte ţări europene, precum Italia sau Franţa, puterea politică ar putea încerca să limiteze prerogativele autorităţii de luptă împotriva corupţiei. „Pericolul exista şi în trecut. În ultimii trei ani, de când lucrez aici, au fost multe Guverne la conducerea ţării, unele au încercat să ridice obstacole în calea muncii noastre. Iar în aceşti ani, am văzut multe propuneri de amendamente legislative care ar fi avut consecinţe negative pentru capacitatea noastră operaţională. Acum, problema cea mai gravă este că ultimul amendament a fost abrogat oficial, dar a fost publicat în Monitorul Oficial”, subliniază ea în interviul acordat La Repubblica, potrivit news.ro.

Oficialul a avertizat că, în această situaţie, prevederile pot intra încă în vigoare. „Primul (motiv – n.r.), ordonanţa de abrogare conţine formulări declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională. Din cauza neconstituţionalităţii, abrogarea ordonanţei ar putea fi declarată neconstituţională, invalidă”, explică procurorul.

Întrebată despre contrastul dintre curajul societăţii civile de a protesta, mai puternic decât în Europa Occidentală, şi atitudinea încăpăţânată a politicienilor privind corupţia, Kovesi a explicat că majoritatea românilor vrea să trăiască într-o societatea mai curată şi onestă. „Răspund ca magistrat, nu fac politică (…). Legislaţia creează probleme. Lipsesc legi care să împiedice politicienii condamnaţi pentru corupţie să candideze. Cât timp vom avea cazuri de politicieni condamnaţi pentru corupţie care fac campanie electorală şi câştigă voturi, o schimbare reală va fi foarte dificilă. Nu este vina cetăţenilor. A fost votat până şi primarul din Baia Mare, prins în flagrant luând mită”, consideră ea.

„Ca procurori, trebuie să spunem consecinţele pe care le poate avea o lege, nu ţine de noi să schimbăm legi, ci să impunem aplicarea lor. Trebuie să informăm societatea în legătură cu ce se întâmplă în cazul modificării legilor privind corupţia, nu intră în jurisdicţia noastră să le schimbăm. Separarea puterilor în stat este, pentru mine, o valoare constituţională, la care nu se poate renunţa cu niciun preţ. Nu regret nimic”, a adăugat şefa DNA.

Alte articole

”Blat” Bolojan-CCR? Judecătorii Curții Constituționale nu sunt vizați de proiectul privind pensiile magistraților!

Plafonul de 12 salarii pentru concedieri este neconstituţional

„Mie nu îmi este frică şi nu mă las cuprinsă de discomfort, pesimism sau dorinţa de a demisiona. Emoţiile sau sentimentele sunt pentru timpul liber. Nu pentru serviciul unui magistrat anticorupţie, societatea civilă ne susţine. Bine aţi venit în biroul meu, vă povestesc cu plăcere munca mea de zi cu zi”, le spune Laurda Codruţa Kovesi, care conduce de trei ani Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), jurnaliştilor italieni.

„Ascultă fiecare întrebare, te priveşte o clipă (…), apoi zâmbeşte şi, reflectând, vorbeşte precis, cu o voce joasă”, o descrie La Repubblica pe şefa DNA, precizând că aceasta este „ameninţată şi defăimată zilnic în talkshow-uri televizate şi pe reţele de socializare, dar nu cedează, cu tot curajul special de care ştiu să dea dovadă femeile”.

Kovesi a insistat că societatea civilă vrea o „Românie curată, cinstită, fără corupţie” şi că ea vrea să aplice legile şi îşi doreşte „legi severe”.

După protestele din ultimele zile, Kovesi a devenit „eroina naţiunii şi al unei ţări curate”, „personajul momentului”, scrie publicaţia italiană, adăugând: „Dacă ar candida în politică, ar învinge, dar ţineţi minte: Laura este magistrat de fier, servitor al statului şi al legii şi atât, nu vrea să fie altceva”.

Întrebată dacă i-a fost vreodată frică de ameninţări, şefa DNA a declarat că nu a primit niciodată mari ameninţări şi nu îi este teamă. „Sunt îngrijorată, şi mult, numai de posibilitatea amendamentelor de lege care subminează lupta anticorupţie. Pot avea un impact negativ enorm în viaţa noastră de zi cu zi. În ultimii ani, atacurile împotriva DNA şi împotriva mea personal s-au înmulţit notabil, dar aceste atacuri au fost declaraţii personale identificabile, în talkshow-uri sau în articole din ziare”, a spus ea.

Magistratul a explicat că DNA nu este vizată de tentative de intimidare sau de ameninţări similare celor cu care se confruntă angajaţii din sistemul judiciar italian. „Ameninţarea cu moartea vizând un magistrat face din persoana respectivă o victimă. Însă atacurile publice discreditează instituţia DNA în totalitate, cei care spun că acţionăm în mod ilegal denigrează toată munca noastră. Sunt atacuri mai eficiente”, explică ea.

Întrebată cum se simte când tinerii din piaţă scandează numele DNA sau pe al ei, personal, Kovesi spune că, pentru ea, în calitate de procuror, este acelaşi lucru dacă este criticată sau elogiată. „Dezbaterea publică nu trebuie să ne influenţeze, suntem chemaţi să aplicăm legea. Deciziile de anchetare şi condamnările trebuie să creeze o încredere mai mare a cetăţenilor în instituţii, nu o popularitate facilă pentru un partid sau altul”, atrage ea atenţia.

„DNA are, cu siguranţă, potrivit sondajelor, o susţinere publică de 55%, foarte mare faţă de media instituţiilor de la noi. Semnal important: mentalitatea în societatea română s-a schimbat. Tot mai mulţi români se simt ‘citoyens’, cetăţeni, vor să trăiască fără corupţie, lupta anticorupţie este o temă aflată tot mai mult în centrul dezbaterii publice”, consideră şefa DNA.

Ea avertizează, însă, că fenomenul corupţiei nu va fi eliminat numai prin arestări şi anchete. „Este nevoie şi de măsuri de prevenţie, educaţie încă din şcoală, să li se explice tuturor cât costă corupţia societatea noastră. Nu numai DNA trebuie să conducă lupta. Este şi tabăra judecătorilor, dar şi societatea civilă, după cum vedeţi în aceste zile. Şi poate chiar lupta cetăţenilor este componenta cea mai importantă a luptei anticorupţie”, consideră ea.

Întrebată despre acuzaţiile că anchetele sale ar viza în special social-democraţi, Kovesi a subliniat că acestea sunt anulate de deciziile judecătorilor privind anchetele DNA, care vizează politicieni din toate partidele. „În cadrul jurisdicţiei noastre, DNA îi anchetează pe cei care ocupă funcţii publice, dar, de multe ori, aceleaşi persoane au şi funcţii de partid, în toate partidele. De aceea am anchetat politicienii, nu pentru alegerile politice. Am anchetat politicieni din Guvern, din opoziţie, din fiecare partid. Acuzaţii ridicole. Când anchetele noastre au vizat persoane din Guvern, am fost acuzaţi că anchetăm pentru a-l sprijini pe preşedinte, când am anchetat politicieni apropiaţi preşedintelui, ne-au acuzat că îi sprijinim pe alţii. Cine ne critică este confuz, e ridicol”, spune ea.