Kremlinul nu recunoaşte existenţa vreunei "crize politice" după manifestaţiile opoziţiei

În fiecare weekend, de la mijlocul lui iulie, mii de persoane se mobilizează la apelul opoziţiei faţă de Moscova, pentru a denunţa excluderea candidaţilor independenţi în alegerile locale de la 8 septembrie.

Reacţionând pentru prima oară faţă de această mişcare fără precedent de la revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin în 2012, purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că ”nu este de acord cu cei care cataloghează ceea ce se întâmplă drept «criză politică»”.

”Proteste au avt loc în multe ţări din lume, în mai multe capitale europene”, a subliniat el. ”Dar nu putem asocia asta cu vreo criză”. Dmitri Peskov a îndemnat să se facă distincţie între ”acţiunile (de protest) autorizate” şi cele care ar putea să fie calificare drept ”tentative de organizare şi antrenare a oamenilor în tulburări publice”.
”Ştiţi că cele două fenomene au avut loc” recent în capitala rusă, a amintit Peskov. ”Noi considerăm întru totul inacceptabil recursul excesiv la forţă al poliţiei, dar noi considerăm într totul justificată fermitatea forţelor de ordine vizând să pună capăt tulburărilor publice”.

Cea mai recentă şi mai importantă dintre manifestaţiile organizate cu scopul de a cere alegeri libere a reunit sâmbătă, la Moscova, până la 60.000 de persoane. Iar peste 250 de persoane au fost arestate la sfârşitul manifestaţiei. Imagini în care apare o tânără lovită violent în burtă de către un poliţist, aparent fără motiv, în timpul acestei manifestaţii, au provocat în aşa măsură indignarea, încât Ministerul de Interne a anunţat că adeschis o anchetă. În instanţa care urma să o judece marţi de încălcarea reglementărilor ce încadrează manifestaţiile, avocatul ei a declarat că femeia a suferit o comoţie cerebrală şi a respins acuzaţiile formulate împotriva sa.

Kremlinul acordă atenţie ”tuturor materialelor în care se văd evident acţiuni ce fac obiectul unei anchete”, ca în cele în care se constată ”nesupunerea şi agresarea forţelor de ordine”, a dat asigurări Peskov. ”Dar numai tribunalul are dreptul să judece”, a adăugat el.

Mişcarea de contestare a început la Moscova după respingerea, sub un pretext îndoielnic, a dosarelor a aproximativ 60 de candidaţi independenţi în alegerile locale de la 8 septembrie, care se anunţă dificile pentru candidaţii ce susţin puterea, într-un context de nemulţumire socială.

Între contestatarii arestaţi şi condamnaţi la pedepse de până la 30 de zile de detenţie se află, în afară de opozantul Kremlinului Aleksei Navalnîi, mai mulţi candidaţi ai opoziţiei care nu au primit autorizaţia să intre în alegeri în capitala rusă. ”Fiecare candidat a cărui candidatură a fost respinsă are dreptul să facă apel în justiţie”, a reacţionat marţi Peskov. ”Nu putem şi nu trebuie să ne lăsăm ghidaţi de emoţii”, a insistat el.