În septembrie 2024, Dangote Petroleum Refinery, deținută de miliardarul nigerian Aliko Dangote, a început producția de benzină. Această rafinărie, cu o capacitate de 650.000 de barili pe zi, produce acum aproximativ 30 de milioane de litri de benzină pe zi, acoperind o mare parte din cererea internă a Nigeriei . Înainte de operaționalizarea rafinăriei, Nigeria importa anual aproximativ 8 milioane de tone de benzină din Europa, fiind una dintre cele mai mari piețe de export pentru rafinăriile europene.
Odată cu creșterea producției interne, importurile de benzină ale Nigeriei au scăzut semnificativ, ajungând la doar 1,12 milioane de tone în ultimul trimestru din 2024 . Această schimbare a dus la un surplus de benzină pe piața europeană, afectând prețurile și marjele de profit ale rafinăriilor, inclusiv ale celor din România.
“România a exportat anul trecut 1,7 milioane de tone de benzină. Aproximativ 45% din volumul exporturilor a reprezentat livrări corporative pentru rețelele OMV, Petrom și Rompetrol din țările vecine, iar alte 25% au fost destinate pieței din Ucraina. Astfel, producătorii români reușesc să plaseze cea mai mare parte a volumelor în regiune, ceea ce reprezintă un avantaj considerabil.
“Livrările directe de benzină direct către piața ucraineană sunt efectuate în principal de OMV Petrom, în timp ce volumele Rompetrol sunt livrate în special prin intermediul traderilor moldoveni. Anul trecut, benzina românească a avut cea mai mare pondere în importurile Ucrainei — 35%. Însă anul acesta, situația s-ar putea schimba radical.
Din septembrie anul trecut, odată cu pornirea rafinăriei Dangote, diferența dintre cotațiile benzinei din nordul Europei și cele din Mediterana (zona în care este inclusă și România – n.red.) a început să scadă. În plus, producătorii lituanieni și germani, având surplusuri, au redus din primele de preț. Acest lucru a făcut ca benzina provenită de la furnizorii din vest să fie mai ieftină decât cea din sud. În ianuarie, costul unui metru cub de benzină lituaniană sau germană la granița Ucrainei era cu 34–46 dolari mai mic decât cel al produsului românesc, chiar și atunci când OMV Petrom a fost nevoită să reducă marjele cu 40–50 dolari/metru cub”, scrie presa din Ucraina.
În Ucraina, companiile românești precum OMV Petrom și Rompetrol au fost afectate de această schimbare. În 2024, România a exportat 1,7 milioane de tone de benzină, dintre care 25% au fost destinate pieței ucrainene. Însă, în 2025, benzina provenită din Europa de Vest, inclusiv din Lituania și Germania, a devenit mai ieftină decât cea din sudul Europei, inclusiv România, ca urmare a surplusului de producție și reducerii primelor de preț.
Această schimbare a determinat companiile românești să reducă prețurile și marjele de profit pentru a rămâne competitive pe piața ucraineană. De exemplu, în ianuarie 2025, costul unui metru cub de benzină lituaniană sau germană la granița Ucrainei era cu 34–46 dolari mai mic decât cel al produsului românesc, chiar și atunci când OMV Petrom a fost nevoită să reducă marjele cu 40–50 dolari/metru cub.
Astfel, rafinăria Dangote nu doar că reduce dependența Nigeriei de importurile de carburanți, dar influențează și piețele internaționale, inclusiv pe cele din Europa Centrală și de Est. Companiile românești care activează în Ucraina trebuie să se adapteze noilor condiții de piață, să îmbunătățească eficiența operațională și să exploreze noi piețe pentru a-și menține poziția competitivă.
Așadar, operaționalizarea rafinăriei Dangote marchează o schimbare semnificativă în peisajul global al industriei de rafinare, cu implicații directe asupra afacerilor internaționale, inclusiv celor românești din Ucraina.