Laszlo Tokes a cerut Curţii de Apel Bucureşti, în 21 aprilie, anularea Decretului din 4 martie 2014, acuzându-l pe preşedintele Klaus Iohannis că a încălcat Constituţia prin semnarea decretului de retragere a distincţiei şi pe premierul Dacian Cioloş că a contrasemnat documentul, potrivit news.ro. Instanţa a pronunţat, marţi, decizia în acest caz, care poate fi contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu recurs, în 15 zile de la comunicarea acesteia.

„Respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată. Admite cererea de intervenţie voluntară accesorie formulată în interesul pârâţilor de intervenientul Consiliul de Onoare pentru Ordinul Naţional Steaua României”, se arată în decizia Tribunalului Bucureşti.

Alte Articole

Ivan Patzaichin, umilit de USR Plus. Mesajul dureros al marelui ...

Florin Cîţu, discuţii cu premierul Greciei privind paşaportul ...

Rareş Bogdan explică eşecul PNL la parlamentare: „Imaginile ...

În 4 aprilie, eurodeputatul Laszlo Tokes i-a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis să revizuiască decizia privind retragerea Ordinului ”Steaua României” şi a cerut protecţie Ungariei, el susţinând că se simte ameninţat după ce a fost numit ”trădător de ţară” sau ”spion străin”, în emisiuni de televiziune.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, în 4 martie, decretul privind retragerea Ordinului „Steaua României” europarlamentarului Laszlo Tokes.

Tokes a primit Ordinul Naţional „Steaua României”, cea mai înaltă distincţie oferită de statul român, în grad de Cavaler, în decembrie 2009, la 20 de ani de la Revoluţie, printr-un decret al preşedintelui Traian Băsescu.

În 27 iulie 2013, Tokes i-a cerut premierului Ungariei, Viktor Orban, la lucrările Universităţii de Vară ”Balvanyos” de la băile , din Covasna, ca împreună cu Guvernul pe care îl conduce să construiască „un sistem de cooperare naţională”, astfel încât să ofere „protectorat” Transilvaniei, „aşa cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud”.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat apoi, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului (Harghita), că „nu îşi merită calitatea de cetăţean român cel care cerea ca Transilvania să fie trecută sub protectorat”. Participanţii la eveniment au cerut atunci retragerea distincţiilor acordate de statul român „extremiştilor maghiari”.