Laura Codruța Kovesi, bilanț la finalul mandatului de procuror-șef european: „Problema Europei nu sunt infractorii, ci politicienii”

Într-un interviu acordat Euractiv, Laura Codruța Kovesi a declarat că, pe parcursul mandatului său la conducerea Parchetului European (EPPO), cea mai dificilă provocare nu a fost crearea unei instituții independente, ci capacitatea Uniunii Europene de a accepta cu adevărat independența acesteia. Ea a descris drept „obositoare” tendința instituțiilor europene de a „îndulci, întârzia și birocratiza” lupta împotriva fraudei și corupției.

Kovesi a dezvăluit că un oficial de rang înalt al Comisiei Europene i-a cerut să „scadă tonul” în mesajele publice despre amploarea corupției.

„I-am spus: Cum îndrăznești să-mi spui asta? Suntem independenți. Dacă există un caz, mandatul nostru este să-l investigăm. Nu pot să închid ochii la acuzații dacă acestea includ oficiali de top ai UE.”, a povestit Kovesi.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Procurorul-șef a subliniat că, după 20 de ani de „prevenție”, raportul ei anual a descoperit fraude suspectate de 67 de miliarde de euro. Potrivit procurorului-șef european, Uniunea Europeană a construit în timp numeroase structuri de prevenție, audit și control, dar acestea nu funcționează întotdeauna în practică.

Alte articole

Cine este Cristian Tarcea, românul din Constanța aflat în spatele piesei care a câștiga Eurovision 2026

Mihai Trăistariu laudă succesul României la Eurovision și dă de pământ cu țările care ne-au dat 3 puncte. ”Ucraina, Bulgaria și Moldova ne-au dat doar 3 puncte. Vecinii nu mai sunt ce-au fost. Îți dau în cap. Nu te mai vor bine”

Citește și: Misiune grea la CSM. Alex Florența și Marius Voineag nu au reușit nici a treia oară să obțină aviz pozitiv

„Ai multe autorități, organisme și birouri care ar trebui să prevină frauda, să auditeze, să raporteze. Și apoi, într-o zi, îți dai seama că nimeni nu face cu adevărat ceea ce ar trebui să facă”, a afirmat ea.

Kövesi a indicat Grecia drept unul dintre cele mai clare exemple ale limitelor actualului sistem. În cazul accidentului feroviar de la Tempi, produs în 2022 și soldat cu 57 de morți, ancheta EPPO privind presupusa folosire abuzivă a fondurilor europene pentru siguranța feroviară s-a lovit de imunitatea politică prevăzută de Constituția elenă.

„În acest caz, nu putem găsi dovezi decât dacă se schimbă Constituția. Este deja prea târziu, pentru că legile nu pot fi aplicate retroactiv. Prin urmare, acesta este maximum ce am putut face și nicio altă acțiune nu este posibilă.”

Citește și: Curtea de Conturi a tăiat sporurile anticorupţie. Cine sunt cei 14.000 de angajați care încasau 12,5% în plus la leafă

Kovesi a vorbit și despre tensiunile cu alte instituții europene. Kăvesi a dus Curtea Europeană de Conturi în fața instanței supreme a UE (CJUE) după ce instituția a refuzat accesul procurorilor la dovezi în cazul unor cheltuieli nejustificate ale fostului președinte Klaus Heiner Lehne, invocând imunitatea.

„Este o chestiune de principiu. Dacă ECA, gardianul cheltuielilor UE, rezistă controlului procurorilor invocând imunitatea, justiția nu poate funcționa.”

În Belgia, epicentrul instituțiilor europene, EPPO luptă cu „mâinile legate”, mai spus Kovesi. Procurorul a reclamat lipsa cronică de resurse: în loc de opt procurori delegați, biroul a început cu doar doi, iar într-un caz major de fraudă a fost alocat un singur investigator. Acest deficit afectează direct ancheta sensibilă privind cel mai mare contract de vaccinuri din istoria UE, care vizează rolul președintei Comisiei, Ursula von der Leyen.

În paralel, procurorul-șef european spune că EPPO se confruntă tot mai des cu campanii de dezinformare și atacuri personale, mai ales în dosarele de mare vizibilitate.

„Un procuror care nu are dușmani nu este un procuror adevărat. Dacă ascunzi mizeria sub covor, nu ești mai credibil. Cu cât poziția ta în UE este mai înaltă, cu atât standardele ar trebui să fie mai mari.”

La final de mandat, Laura Kövesi avertizează că problema nu ține doar de persoane sau cazuri izolate, ci de o mentalitate prezentă în instituțiile europene. „Numele nu contează. Ceea ce contează este că această mentalitate există. Asta este problema”, a declarat șefa Parchetului European.