Laura Codruţa Kovesi, lăsată fără fonduri de Comisia Europeană

Comisia Europeană a oprit nou creata instituție a procurorului european, condusă de Laura Codruţa Kovesi, de la angajarea de personal specializat, scrie EUObserver. Publicația notează că Parchetul European a fost creat pentru a investiga infracțiunile financiare cu fonduri europene (mită, spălare de bani, fraude fiscale).

Parchetul European, sub conducerea Laurei Kovesi, a demarat prima anchetă, prejudiciul ridicându-se la peste 600.000 de euro
Parchetul European are misiunea crucială de a proteja împotriva fraudelor fondul de 800 de miliarde din planul de redresare al UE. Acești experți sunt necesari pentru a urmări fluxurile internaționale de criminalitate.

Parlamentul European şi Consiliul European au majorat bugetul agenţiei cu 7,3 milioane de euro în decembrie 2020 pentru a recruta „analişti financiari, precum şi experţi IT” care să urmărească fluxurile internaţionale de bani criminali.

Însă potrivit unei surse citate de EUObserver care și-a păstrat anonimatul, Comisia nu permite Parchetului European să cheltuiască bani de la buget pentru angajarea acestor experți.

Alte articole

Laura Codruța Kovesi: „Oricând în România e nevoie de ajutorul meu cu siguranță îl voi da”

EXCLUSIV Gigi Becali, dezăluiri șocante despre Laura Codruța Kövesi: ”Mie nu mai îmi face rău. Când mă urmărea DNA, ea mi-a trimis vorbă. (…) S-a spovedit în hohote de lacrimi”

Această informație a fost confirmată pentru EUObserver de președintele comisiei pentru buget din Parlamentul European, Monika Hohlmeier.

”Comisia nu a fost de acord ca Parchetul European să angajeze specialiști care să permită Parchetului să-și îndeplinească misiunea. Nu înțeleg și nici nu încerc să înțeleg orice justificare pentru acest comportament din partea Comisiei”, a declarat Hohlmeier, citată de EUObserver.

Publicația notează că până vineri, la ora publicării articolului, Comisia nu a răspuns numeroaselor solicitări referitoare la refuzul de a aproba dreptul Parchetului European de a angaja experți fiscali.

Au existat deja o serie de avertizări că fondul de redresare al UE este în mod special vulnerabil la fraudă.

Potrivit directorului general al agenției anti-fraudă, OLAF, Ville Itala, Uniunea Europeană se confruntă cu ”marele risc” al utilizării frauduloase a celor 800 de miliarde din fostul european post – pandemie.

”Prevenția este importantă, este o sumă imensă de bani”, a precizat Itala.

EUObserver notează că fiind un instrument nou, fondurile urmând să fie distribuite în mare viteză pe perioada crizei, există un mare risc în ce privește alocarea banilor.

Kovesi se plânge că nu e lăsată să facă angajări la Parchetul European. Bugetul instituţiei, în scădere. „Ce să fac cu banii, să cumpăr flori?”

Prin urmare, ar putea fi o eroare refuzul de a accepta angajarea experților fiscali de către Parchetul European, deoarece este singura agenție care poate investiga fraudele internaționale cu fonduri europene.

Spre deosebire de OLAF, procurorii din cadrul Parchetului European (EPPO) au dreptul de a începe o investigație și de realizat direct anchete cele 22 de state europene care au aderat la instituție. Danemarca, Irlanda, Polonia și Ungaria nu fac parte din EPPO. Suedia este așteptată să se alăture anul viitor.

Înainte de înființarea Parchetului European, procurorii din statele membre trebuiau să treacă printr-un lung proces pentru a investiga infracțiuni comise în afara granițelor. EPPO reduce acest proces de la luni de zile la săptămâni.

Din 1 iunie, data înființării instituției, EPPO a deschis deja 300 de investigații, cu prejudicii care se ridică la 4, 5 miliarde din bugetul UE.

Acesta pare un start rapid pentru o agenție care nu are nici măcar trei luni de activitate, însă majoritatea cazurilor sunt investigații în curs preluate de EPPO de la statele membre.

Deși este neclar încă ce încărcătură de cazuri va avea, agenția se așteaptă să deschidă cel puțin 2000 de cauze pe an, ceea ce reprezintă deja mai mult decât poate face actuala echipă.

Comisia Europeană a alocat pentru 2021 37, 7 milioane de euro, în timp ce EPPO a solicitat 56 de milioane de euro. Suplimentarea cu 7, 3 milioane a ridicat bugetul la 44 de milioane de euro. Prin refuzul de a aproba cele 7, 3 milioane de euro deja aprobate de Consiliu și Parlament, Comisia pare să împiedice capacitatea EPPO de a urmări și investiga infracțiunile financiare și de a proteja fondul de relansare de utilizarea incorectă a fondurilor.

”Solicitarea este clară: Parchetul European trebuie să aibă posibilitatea de a recruta experții de care are nevoie pentru a lupta împotriva corupției, fraudei, conflictului de interese și alte moduri de utilizare greșită a banilor plătitorilor de taxe din UE”, a mai spus Hohlmaier, citată de EUObserver.

Într-un interviu publicat pe data de 18 iunie 2021 de Wall Street Journal, șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a declarat că are nevoie de mai mult personal, minim 50 de oameni în plus la sediul din Luxembourg pentru a putea angaja mai mulți analiști și investigatori fiscali.

”Am primit mai mulți bani, dar n-am primit aprobarea de a angaja mai mulți oameni. Prin urmare, ce să facem cu ei, să cumpărăm flori pentru birou? Nu, ar trebui să cheltuim acești bani într-un mod înțelept. Trebuie să folosim acești bani pentru a angaja mai mulți oameni, deoarece avem nevoie de mai mulți oameni. Așa că sunt acum în situația de a returna ceva fonduri înapoi Comisiei deoarece nu avem aprobarea de a angaja mai mulți oameni”, a declarat Kovesi pentru Wall Street Journal.