Laura Codruţa Kovesi a declarat marţi la Europa FM că protocolul de colaborare a DNA cu SRI s-a aplicat şi atunci când Daniel Morar a condus DNA, că a fost aplicat ani de zile de către magistraţi şi că nimeni, nici Daniel Morar, nici altcineva nu a denunţat că ar fi fost ceva ilegal în acest protocol. Ea a mai spus că protocolul era unul de cooperare între instituţii, ci nu de colaborare, care „nu a dat drepturi în plus acestor două instituţii, ci a vrut să creeze practici unitare”.

„Cu aprobarea dlui Morar, protocolul a fost multiplicat și toti procurorii din subordine au primit copii. Exista dovezi scrise că acest protocol s-a aplicat, iar Daniel Morar, în calitate de procuror general, nu a denunțat niciodată acest protocol, ca fiind ilegal”, a declarat Laura Codruţa Kovesi, la Europa FM.

Alte Articole

Raluca Turcan, război al declaraţiilor cu Maria Zaharova: „România ...

Nicolae Ciucă, întrebat dacă este mulţumit de explicaţiile ...

Şefa DNA a precizat că acest protocol era unul de cooperare instituţională, ci nu de colaborare, care, din punct de vedere juridic, înseamnă altceva.

„Nu există noţiunea de echipă mixtă în acest protocol, ci nu există noţiunea de colaborare, ci cooperare. (…) Sigur că era necesar (protocolul -n.r.) În 2009 erau structuri de parchet care nu aveau un reportofon, nu existau echipe de interceptare la structurile de parchet. S-a simţit nevoia de a exista un astfel de protocol si de armoniza procedurile. Nu este vina procurorului că la acel moment interceptările se faceau exclusiv de SRI, asa cum era stabilit de CSAT. La acel moment trebuiau găsite soluţii pentru a ne îndeplini obligaţiile. Acest protocol nu a dat drepturi în plus acestor două instituţii, ci a vrut să creeze practici unitare”, a declarat procurorul şef al DNA.

Citeşte şi: Traian Băsescu: În timpul lui Kovesi, DNA a fost pusă sub controlul SRI. Morar stătea cu Codul de Procedură Penală în mână

Laura Codruţa Kovesi a adăugat că și alte instituții au protocoale cu SRI.

Șefa DNA a susținut că nu i-a trimis protocolul lui Traian Băsescu.

Daniel Morar, fost procuror şef al DNA, a declarat, pentru blogul jurnalistei Sorina Matei, că imediat după ce i s-a adus la cunoştinţă protocolul SRI-PÎCCJ a anunţat-o pe Laura Codruţa Kovesi, procuror general la acea vreme, că nu îl va respecta, unele dintre dispoziţii încălcând legea.

Kovesi: „Protocolul cu SRI a fost necesar”

Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi a declarat la Europa FM că era necesară existența unui protocol de cooperare între DNA și SRI.

În 2009, nu existau echipamente de interceptare la structurile de Parchet – a spus Kovesi, adăugând că, la vremea aceea, trebuiau găsite soluții.

„Dacă ne raportăm la anul 2009, erau structuri de Parchet în România care nu aveau un reportofon, care să facă o înregistrare ambientală, când nu aveam decizia CCR care spunea că procurorul sau polițistul pune în aplicare autorizația de interceptare, și nu existau dispozitive de interceptare la structurile de Parchet, așa cum existau doar la DNA. S-a simțit nevoia unui astfel de protocol, pentru a armoniza procedurile. ”

Citeşte şi: Daniel Morar, fostul şef DNA: I-am spus Laurei Kovesi că nu vom aplica protocolul SRI – Parchetul General, are dispoziţii ilegale

Vineri, Serviciul Român de Informaţii (SRI) a publicat protocolul de colaborare încheiat cu Parchetul General în anul 2009. Protocolul a fost semnat în februarie 2009 de procurorul general Tiberiu Niţu şi prim-adjunctul SRI Florian Coldea şi a înlocuit documente similare încheiate chiar imediat după înfiinţarea de către Guvernul Năstase a Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA), actuala DNA.

Documentul are semnăturile adjunctului SRI Florian Coldea şi prim adjunctului procurorului general, Tiberiu Niţu, fiind aprobat de Laura Codruţa Kovesi în calitate de procuror general şi de George Maior, director al SRI.

Protocolul stabileşte între obiective: valorificarea eficientă a capacităţilor specifice deţinute de cele două instituţii în scopul cunoaşterii, prevenirii şi contracarării vulnerabilităţilor şi a factorilor de risc externi şi interni Ia adresa securităţii naţionale, care pot genera sau favoriza săvârşirea infracţiunilor; punerea Ia dispoziţie a informaţiilor relevante şi utile pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice părţilor, precum şi asigurarea protecţiei acestora; efectuarea cu celeritate a demersurilor prevăzute de lege, pentru solicitarea şi obţinerea, de către Serviciu, a mandatului pentru autorizarea măsurilor privind desfăşurarea unor activităţi în scopul culegerii de informaţii; constituirea de echipe operative comune care să acţioneze în baza unor planuri de acţiune pentru exercitarea competenţelor specifice ale părţilor, în vederea documentării faptelor de terorism şi împotriva siguranţei naţionale; acordarea asistenţei în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate deţinute şi utilizate de Parchet, pentru prevenirea scurgerii de date şi informaţii cu acest caracter, colectarea, transportul şi distribuirea în ţară a corespondenţei oficiale; acordarea de către Serviciu, în conditiile legii, a asistenţei tehnice de specialitate procurorilor în cauzele vizând faptelor de terorism şi împotriva siguranţei naţionale, în care administrarea mijloacelor de probă impune cunoştinţe ori dotări tehnice specifice sau în cauzele în care se ascultă persoane cu identitate protejată; crearea unor mecanisme informatice care să asigure comunicarea operativă, în situaţii deosebite, a datelor şi informaţiilor necesare îndeplinirii atribuţiilor fiecărei părţi.

Conform documentului, schimbul de informaţii, date, documente şi materiale se efectuează de procurori şi ofiţeri anume desemnaţi, cu aprobarea conducerii Serviciului, respectiv a conducătorului structurii/unităţii de Parchet. În situaţii excepţionale, pentru valorificarea unor oportunităţi operative, schimbul de informaţii se poate face şi Ia nivelul de execuţie, cu încunoştinţarea, de îndată, a conducerii Serviciului, respectiv a conducătorului structurii/unităţii de Parchet. Schimbul se realizează Ia sediul unităţilor centrale sau teritoriale ale Serviciului sau în locuri anume stabilite de şefii acestor unităţi şi conducătorii structurii/unităţii de Parchet (centrale sau teritoriale). În cauze complexe, cooperarea efectivă se realizează pe baza unor planuri comune, aprobate de conducerile celor două instituţii, cu precizarea sarcinilor ce revin fiecărei părţi.

Protocolul prevede că se poate solicita Serviciului, prin unitatea specializată, respectiv prin direcţiile judeţene de informaţii, efectuarea unor verifiăari tehnice, cu privire Ia identitatea titularului postului telefonic propus a fi interceptat, starea de funcţiune a postului, precum şi Ia existenţa condiţiilor tehnice necesare ducerii Ia îndeplinire a prevederilor autorizaţiei. La solicitare, Serviciul va efectua verificări în evidenţele specifice a unor date apărute în procesul de realizare a interceptărilor efectuate în baza actelor de autorizare.

Documentul stabileşte că Serviciul va asigura înregistrarea comunicărilor sau convorbirilor rezultate din interceptare pe suporţi de date inseriaţi, puşi Ia dispoziţie de procuror, precum şi trimiterea acestora Parchetului sau parchetelor teritoriale. În vederea sprijinirii activităţilor specifice desfăşurate de Parchet sau parchetele teritoriale, Serviciul va asigura transcrierea comunicărilor sau convorbirilor considerate relevante în cauză. Ulterior, Ia solicitarea scrisă a procurorului, Serviciul poate asigura redarea altor convorbiri, selectate din traficul înregistrat. Solicitarea trebuie să conţină numărul actului de autorizare, criteriul de interceptare (număr post telefonic, serie IMEI a terminalului mobil, adresa IP, frecevenţa radio), data şi ora efectuării convorbirii sau comunicării. Parchetul sau parchetele teritoriale pot solicita, în scris, Serviciului stabilirea istoricului poziţiei geografice şi caracteristicele tehnice (IMSI, I MEl) ale terminalului mobil, în condiţiile legii speciale.