„Suntem foarte aproape de repatriere. Primăria Parisului şi Prefectura Parisului au cerut un document, am acel document – o rudă de sânge a lui Brâncuşi trebuie să îşi dea acordul şi să ceară în acelaşi timp Primăriei Parisului exhumarea şi reînhumarea la Hobiţa. Am acel document, am fost la Târgu Jiu şi l-am luat. (…) Repatrierea lui Constantin Brâncuşi este o chestiune administrativă, durează două luni, trei luni, în clipa în care începem demersul oficial cu autorităţile franceze. Am găsit o rudă de sânge a lui Brâncuşi de la Hobiţa, am făcut actul prin notariat la Târgu Jiu. Este ultimul document pe care trebuie să îl duc la Paris după care începem repatrierea osemintelor lui Constantin Brâncuşi”, a afirmat Laurian Stănchescu la omagierea a 138 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi.

Stănchescu a precizat că dorinţa lui Constantin Brâncuşi era să fie depus lângă mama sa, la Hobiţa, scrie Agerpres.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

De ce fructele și legumele se află la intrarea în magazine. ...

Când se plătesc alocaţiile copiilor în mai 2024. Pe ce dată ...

„Dorinţa lui Brâncuşi pe patul de moarte era să fie depus la Hobiţa, lângă mama lui, dar eu personal consider că lui Brâncuşi ar trebui să i se facă un monument mare funerar lângă Coloana Infinitului. Cred că acela ar fi arcul universal unde s-ar putea odihni Brâncuşi foarte bine. O să ţinem cont de dorinţa lui Brâncuşi dar până la urmă autorităţile române, împreună cu noi, cei care ne ocupăm de Brâncuşi, cred că cel mai potrivit ar trebui lângă Coloana Infinitului”, a spus scriitorul.

În privinţa celor întâmplate la Târgu Jiu, unde una dintre operele lui Constantin Brâncuşi, Poarta Sărutului, a fost spălată cu jet de apă, acesta a calificat gestul drept o crimă culturală.

Citeşte şi Operele lui Brâncuşi, analizate de experţi străini. Situaţia e îngrijorătoare VIDEO

„Este o crimă culturală ceea ce s-a întâmplat la Târgu Jiu şi cei care au făcut această crimă împotriva poporului, împotriva patrimoniului universal pentru că Brâncuşi este patrimoniu universal, ar trebui să plătească cu libertatea pentru toată viaţa. Am atras atenţia de ani de zile, fac proteste în Târgu Jiu, în Europa, pentru a aduce în valoare operele lui Brâncuşi dar nimeni nu a vrut să asculte şi iată ce s-a întâmplat în urmă cu câteva luni când au spălat Poarta Sărutului cu furtunul cu care se spală maşini. (…) Eu am spus personal că voi da în judecată Primăria Târgu Jiu pentru că este nepermis acest lucru”, a mai spus Stănchescu, adăugând că premierul Victor Ponta nu s-a ţinut de cuvânt în privinţa repatrierii osemintelor lui Brâncuşi.

La omagierea celor 138 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi a participat şi actriţa Maia Morgenstern, care a citit câteva dintre gândurile artistului.

„Identitatea noastră, a voastră, a fiecăruia dintre noi se conturează, se defineşte, se regăseşte în ceea ce a lăsat moştenire umanităţii Constantin Brâncuşi. Cuvintele mele sunt palide, sunt neinteresante”, a spus actriţa.

La rândul său, Eugen Ştefan Târnovan, nepotul executorului testamentar al lui Constantin Brâncuşi, a menţionat că marele sculptor ar trebui să devină brandul României.

„Noi avem un privilegiu să avem în familia noastră unul dintre oamenii care i-au stat lui Brâncuşi alături timp de zece ani, chiar ultimii ani din viaţă, fără niciun motiv material, pentru că aceea comunitate românească de atunci era atât de puternică încât nu conta niciun ban. Brâncuşi este un brand al României şi este român”, a conchis Târnovan.

Pe parcursul ceremoniei de omagiere, cei prezenţi au vizionat o scurtă înregistrare a Concertului simfonic dedicat lui Constantin Brâncuşi, în interpretarea Orchestrei Simfonice Lyra Gorjului – dirijor Andreas Rădoi Mihăiţă şi filmul „Marşul Internaţional Constantin Brâncuşi” Bucureşti-Paris, iniţiat de scriitorul Laurian Stănchescu.

Guvernul a aprobat în luna mai 2013 un memorandum conform căruia o societate franceză de avocaţi ar urma să reprezinte interesele statului român în vederea repatrierii osemintelor marelui sculptor Constantin Brâncuşi.

Laurian Stănchescu a depus în ianuarie 2013 o scrisoare de sprijin şi la Secretariatul Casei Regale. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, susţine şi el iniţiativa repatrierii rămăşiţelor pământeşti ale lui Constantin Brâncuşi, apreciind eforturile pe care scriitorul le depune pentru reînhumarea acestora în localitatea Hobiţa, din judeţul Gorj. Şi Academia Română susţine demersul repatrierii, o scrisoare în acest sens, semnată de preşedintele forului, acad. Ionel Haiduc, fiindu-i transmisă lui Laurian Stănchescu.

Citeşte şi Demisie după scandalul Brâncuşi: Experţii confirmă că spălarea operelor cu jet de apă a produs pagube