Le Monde: Liviu Dragnea, „imaginea corupţiei în România”

De pe străzile desfundate din Alexandria, oraş cu circa 45.000 de locuitori aflat la 100 de kilometri de Bucureşti, nu se văd acoperişul vilei sale luxoase (cu piscină şi teren de 7.000 de metri pătraţi) şi plasele care îi înconjoară terenul de tenis. Însă vecinii lui Dragnea, huiduit duminică pentru a şasea zi la rând, de sute de mii de manifestanţi anticorupţie din toate oraşele mari ale ţării, nu vor să îşi pună întrebări.

“Toţi politicienii au astfel de vile”, spune Carmen Sfetcu, o vânzătoare de 26 de ani.

La Alexandria, 100 de manifestanţi au îndrăznit să protesteze – chiar în faţa vilei – “însă acest lucru nu mă interesează prea mult”, mărturiseşte ea, mulţumită de cei 200 de lei (circa 44 de euro) cu care a crescut din ianuarie salariul minim.

Citeşte şi: Şeful de bancă prezent la protest îi dă replica lui Dragnea: Înainte de toate sunt tată. Îmi pasă de viitorul copiilor mei şi al ţării

Alte articole

Nicușor Dan a semnat decretul înainte de weekend. Merge direct la Monitorul Oficial și zguduie corupția din temelii

Florentina Ioniță, șefa spitalului militar din București, a fost plasată sub control judiciar de procurorii DNA

“Dragnea a făcut treabă bună aici, a făcut un azil pentru bătrâni, a asfaltat drumurile. Justiţia nu este corectă cu el”, spune Ilie Androne, de 94 de ani, şeful asociaţiei locale a veteranilor, la ieşirea de la slujbă.

În fieful său, liderul nu este contestat. Liviu Dragnea, de 54 de ani, este, însă, acuzat de o parte din ţară că a vrut să slăbească lupta anticorupţie prin ordonanţa de urgenţă anulată în cele din urmă pe 5 februarie, sub presiunea străzii, justiţiei şi mediilor diplomatice occidentale. Social-democratului îi este reproşat, în primul rând, că a vrut să îşi salveze situaţia sa judiciară, precum şi pe cea a altor peste 2.000 de români inculpaţi pentru corupţie, relatează News.ro.

În prezent, el este judecat pentru că, pe vremea când era preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, ar fi angajat la organizaţia judeţeană a PSD două subalterne ale soţiei sale. Femeile primeau salariu de la serviciul de asistenţă socială dar munceau la PSD Teleorman. Prejudiciul este estimat la 24.000 de euro de DNA.

Procesul său a început pe 31 ianuarie. În aceeaşi seară, Guvernul a adoptat în regim de urgenţă, fără preaviz sau consultate, pragul de 44.000 de euro pentru urmărirea în justiţie a acestui tip de infracţiuni. Dacă ordonanţa ar fi intrat în vigoare, cum era prevăzut, pe 10 februarie, ar fi fost achitat imediat, scrie Le Monde.

Acest lucru ar fi înlăturat un ghimpe din coasta acestui inginer devenit pentru scurt timp administrator al unei societăţi, după Revoluţia din 1989, înainte de a intra în politică în 1995. Mai întâi prefect, apoi preşedinte al Consiliului Judeţean timp de 17 ani, el a devenit lider al PSD în 2010. Visul său a fost, însă, să devină premier.

Un al doilea obstacol îi stă în cale: condamnarea sa la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală în 2015, care l-a obligat să demisioneze din funcţia de vicepremier în Guvernul lui Victor Ponta (2012-2015), care la rândul său a fost nevoit să plece în urma acuzaţiilor de corupţie.

Dragnea insistă că a fost vorba de o “nedreptate”, dar legea este clară: un condamnat nu poată să devină ministru.

Deşi românii din zona urbană, cu studii superioare, îl detestă, el ştie că poate conta în continuare pe baza sa electorală, formată din alegătorii din zona rurală şi mai în vârstă, într-o ţară în care aproape jumătate din populaţie locuieşte la ţară.

Cu promisiunile sale de creşteri de salarii şi ajutoare socială, el a obţinut 45,5% din voturi la alegerile din decembrie şi dispune de o majoritate confortabilă în Parlament.

Premierul Sorin Grindeanu îi este apropiat, pe care chiar el l-a desemnat, în timp ce el s-a mulţumit cu preşedinţia Camerei Deputaţilor, de unde ţine, de fapt, frâiele puterii, notează Le Monde.

În conferinţele de presă, îi place să ia cuvântul pentru a denunţa “dezinformarea”, fără să-l lase pe premier să vorbească sau pe jurnalişti să pună întrebări.

Sâmbătă, el a fost primul care a anunţat că Guvernul este dispus să dea înapoi. “Nu vreau să existe în conflict români contra români şi să se rupă România în două”, a spus el, după ce partidul a ameninţat iniţial că va aduce contramanifestanţi de la ţără.

După modelul liderilor ultraconservatori unguri şi polonezi, acest politican de stânga afiliat Socialiştilor europeni, a profitat pentru a-şi acuza opozanţii că sunt manipulaţi de miliardarul american de origine ungară George Soros, care finanţează organizaţii ale societăţii civile din Europa de Est prin fundaţia sa. Şi nu ezită să joace cartea naţionalismului, plângându-se de influenţa Bruxelles-ului sau companiilor străine, ceea ce este rar într-o ţară proeuropeană, notează cotidianul francez.

Deşi denunţă un “plan pregătit în avans” pentru căderea Guvernului, el nu iese “neşifonat” din scandalul ordonanţelor, comentează Le Monde. Un ministru şi aleşii PSD i-au criticat metodele, iar duminică, numai câteva sute dintre susţinătorii tăi au ieşit să protesteze în faţa sediului Preşedinţiei, faţă de liberalul Klaus Iohannis, care a dus o adevărată luptă de gherilă instituţională pentru a încerca să blocheze ordonanţele.

În schimb, sute de mii de oameni au cerut demisia Guvernului, îngrijoraţi că măsurile dorite de Dragnea vor fi transpuse în lege.

Într-o Românie profund divizată, cele două tabere sunt de acord în privinţa unui punct: acest adept al manevrelor de culise îşi pregăteşte deja următoarea lovitură, conchide publicaţia franceză.