Legătura dintre CIUPERCILE HALUCINOGENE şi renii zburători ai lui Moş Crăciun

Se pare că ideea de Moş Crăciun, pe care o avem în prezent, a apărut acum sute de ani în Siberia. „El este un şaman modern, care a consumat ciuperci şi plante ce i-au alterat conştiinţa pentru a comunica cu lumea spiritelor”, povesteşte John Rush, un antropolog din California, atunci când vorbeşte despre Moş Crăciun.

Potrivit acestei teorii, legenda provine de la şamanii din Siberia şi din zona Arctică, care coborau prin acoperiş cu un sac plin de ciuperci halucinogene ce erau oferite drept cadouri în lunile reci de iarnă.

„Potrivit legendelor, până acum câteva sute de ani, şamanii şi preoţii legaţi la vechile tradiţii adunau o specie de ciuperci halucinogene (Amanita muscaria) pe care le uscau şi le ofereau drept cadouri în timpul solstiţiului de iarnă. Deoarce zăpada bloca de obicei uşile şi ferestrele, în acele zone exista o deschidere în acoperiş, prin care oamenii intrau şi ieşeau. De aici ideea că Moş Crăciun coboară pe coş”, povesteşte acelaşi cercetător.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dar acesta este doar începutul conexiunilor simbolice dintre ciuperca halucinogenă şi sărbătorile de iarnă. Ciuperca Amanita muscaria, cunoscută în România drept buretele muștelor, este o ciupercă roşie, cu puncte albe, care creşte în pădurile de conifere. Este cunoscută pentru efectele sale halucinogene, dar în acelaşi timp este considerată otrăvitoare. 

Alte articole

Crăciun în plină vară. Zeci de Moși Crăciun din întreaga lume s-au întâlnit la un congres organizat în Danemarca

Ce se întâmplă cu iepurașii de ciocolată care nu se vând după Paște. Un mit arată că ar fi topiți și transformați în Moși Căciun

Se pare că îmbrăcămintea lui Moş Crăciun, bradul şi chiar aşezarea cadourilor împachetate în hârtie frumos colorată are legătură cu această ciudată plantă. Oamenii tăiau un brad, îl aduceau în casă şi sub el puneau cadouri frumos împachetate în amintirea brazilor sub care creşteau „ciupercile magice” ce le ofereau buna dispoziţie.

Renul este unul dintre cele mai des întâlnite animale din Siberia, fiind animale rezistente la astfel de temperaturi scăzute. Chiar mai mult, s-a descoperit că renii sunt printre primele animale îmblânzite şi crescute de oameni, iar în acelaşi timp, cercetătorii au descoperit că şi ele, ca şi şamanii, preferă să consume ciupercile halucinogene găsite în pădure. Se pare că de aici a apărut ideea că renii lui Moş Crăciun zboară. „În primă instanţă pare ridicol, dar nu este. Cine a mai auzit de reni zburători? Cred că ideea a pornit de la un Moş Crăciun „drogat” împreună cu renii lui, care a avut impresia că ei chiar pot zbura. Potrivit credinţelor şamanice, exista un spirit de origine animală care călătorea cu ei lumea spiritelor atunci când erau în transă”, a declarat antropologul. 

Această idee ajunge atât de departe încât până şi împodobitul bradului cu obiecte rotunde şi frumos colorate au legătură cu această plantă cosiderată magică de anumiţi oameni. Antropologul crede că din acelaşi motiv nasul lui Rudolph este roşu. „Este uimitor faptul că un ren cu nasul roşu, în formă de ciupercă, este cel care conduce ceilalţi reni”, povesteşte Rush.

Potrivit Live Science, anumiţi antropologi cred că această idee este greşită. Ei consideră că legenda a apărut în secolul al IV-lea, datorită Sfântului Nicolae, care a trăit în acea perioadă, cel care oferea tuturor un cadou, cu generozitatea lui nemărginită.

Multe dintre detaliile moderne ale Moşului vin de la un poem scris în 1823 de Clement Clarke Moore, un profesor din New York. Originile acestuia sunt neclare, dar se pare că provin din legendele din nordul Europei, care îşi au originile tot în îngheţata Siberie. Se pare că zeul Thor zbura într-o trăsură trasă de două capre zburătoare, care ulterior a devenit o sanie trasă de reni.

„Oamenii care au auzit de şamanism acceptă teoria mea. Nu pot să găsesc alt motiv pentru care Moş Crăciun locuieşte la Polul Nord. Este o tradiţie care îşi poate găsi rădăcinile în Siberia.”, şi-a motivat Jhon Rush descoperirea.