Legea achiziţiilor publice se modifică. Preţul cel mai mic nu va mai fi unicul criteriu de atribuire

Licitaţiile publice nu vor mai avea ca cel mai important criteriu de atribuire preţul cel mai mic, au stabilit senatorii, care au aprobat marţi un proiect de modificare a legii achiziţiilor publice. Dacă legea va trece şi de Camera Deputaţilor, criteriul de atribuire va fi cel mai mic preţ raportat la cea mai bună calitate.

09 feb. 2016, 11:35
Legea achiziţiilor publice se modifică. Preţul cel mai mic nu va mai fi unicul criteriu de atribuire

În favoarea modifiării legislative s-au pronunţat 88 de senatori, existând o singură abţinere. Practic, senatorii anulează preţul cel mai mic drept unic criteriu de atribuire a unui contract public, iniţiativă legislativă venită de la Guvernul Ponta.

„Venim cu praguri valorice noi pentru diverse tipuri de contracte, reducerea termenelor limită între depunerea candidaturilor şi deschiderea ofertelor, care pot ajunge şi la 15 zile, în acelaşi timp introducem obligativitatea realizării procedurilor de achiziţie prin mijloace electronice, va exista un singur criteriu de atribuire – cea mai bună ofertă tehnico-economică, iar acest criteriu va avea mai multe subcriterii. Deci criteriul preţului cel mai mic va dispărea. Avem preţul cel mai scăzut, cel mai bun raport calitate-preţ”, a declarat în Senat preşedintele Agenţiei Naţionale de Achiziţii Publice, Bogdan Puşcaş, citat de Mediafax.

El a mai spus că va fi introdusă şi obligativitatea consultării pieţei înainte de lansarea unei proceduri de achiziţie.

Senatorul liberal Nicolae Vlad Popa a spus că legislaţia trebuia modificată voluntar, nu la presiunea directivelor europene.

„Achiziţiile publice au fost robinetul principal prin care s-au scurs în diversele buzunare resursele acestei ţări. (…) Problema este modul în care se aplică. Putem să avem legea cea mai bună, dacă nu normele de aplicare nu sunt extrem de precise, cu siguranţă se vor găsi portiţe de a eluda această lege, mai ales dacă această chestiune a preţului cade sau nu mai este atât de importantă”, a adăugat senatorul PNL Nicolae Vlad Popa.

La rândul lui, senatorul UNPR Bumbu a cerut celeritate în instanţele de judecată, atunci când sunt termene ale contestaţiilor licitaţiilor.

„Pe subiectul contestaţii, am prevăzut expres în lege două elemente de noutate. Anume complete specializate la nivelul curţilor de apel, obligativitate asumată împreună cu CSM, şi există o procedură administrative bazată pe notificări obligatorii prin care contestatorul întâi trebuie să parcurgă această procedură administrativă, care poate corecta lucrurile înainte de a contesta licitaţia”, a explicat preşedintele Agenţiei Naţionale de Achiziţii Publice, Bogdan Puşcaş.

Referitor la eliminarea criteriul unic, respectiv preţul cel mai mic, şeful ANAP a spus că se urmăreşte adoptarea unor „soluţii inovatoare, bazate pe indicatori de performanţă”.

Potrivit amendamentelor propuse de Curtea de Conturi şi preluate de ANAP şi senatori, aplicarea sancţiunii cu amendă contravenţională se prescrie în termen de 36 de luni de la data săvârşirii faptei, se arată în raportul Comisiei economice. Amenzile sunt cuprinse între 5.000 şi 30.000 de lei. Următoarele fapte constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni: neducerea la îndeplinire a deciziilor CNSC, nepunerea la dispoziţia ANAP în termenul solicitat a informaţiilor cerute şi orice încălcare a prevederilor acestei legi sau a actelor normative emise în aplicarea acesteia.

Tot marţi, senatorii au adoptat alte două proiecte, privind achiziţiile sectoriale şi concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, părţi ale unui pachet legislativ privind achiziţiile publice iniţiat de Guvernul Ponta.

Decizia finală urmează să fie luată de Camera Deputaţilor.