LEGEA alegerilor parlamentare, adoptată în Senat. Băsescu, găsit „vinovat pentru perturbarea atmosferei”

Proiectul de lege privind alegerile parlamentare, care prevede că alegerile vor fi pe liste, cu prag electoral de 5%, a fost adoptat de senatori, cu 105 voturi „pentru” şi două voturi „împotrivă”.

Senatorul PNL Puiu Hașotti a susținut că prin adoptarea propunerii de lege privind alegerile parlamentare se revine la „normalitate”.

„Așa cum a spus președintele Comisiei comune, domnul Mihai Voicu, votul a fost unanim. Reprezentanții tuturor formațiunilor politice în această comisie au votat această propunere legislativă. Din capul locului, trebuie să vă spun că revenim la normalitate în sensul că va fi un vot proporțional pe liste. Este sistemul care a funcționat și a funcționat foarte bine până în 2004, este sistemul valabil în majoritatea țărilor care au vot proporțional pe liste. Două rânduri de alegeri, în 2008 și 2012, au demonstrat că legea alegerilor parlamentare, dincolo de unele aspecte neconstituționale, este una profund greșită, care creează și dispute politice”, a spus Hașotti, scrie Agerpres.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Liberalul a adăugat că există „un principal vinovat pentru perturbarea atmosferei politice” — fostul președinte Traian Băsescu.

Alte articole

SONDAJ. Ce scoruri ar face partidele dacă duminica viitoare ar fi alegeri. PSD reduce diferența față de AUR! PNL și USR își conservă suma procentelor

Serbia repetă alegerile parlamentare în 53 de secții de vot după neregulile constatate. Peste 24.000 de alegători sunt chemați din nou la urne

„Traian Băsescu a declanșat în opinia publică o dezbatere care a produs această lege care este valabilă azi și pe care azi o vom schimba, creând iluzia că noi am fost aleși uninominal. Votul uninominal este o iluzie. (…) De această chestiune se leagă și o altă dezbatere, lansată tot de domnul Traian Băsescu și preluată și de câțiva oameni politici, referitoare la întinerirea clasei politice. Avem un Parlament mai tânăr decât cel din 2004 cu aproape zece ani. Nu cred însă că suntem mai performanți decât Parlamentul din 2004, ca să nu vorbim de cel din 2000”, a mai declarat Hașotti.

PRINCIPALELE MODIFICĂRI

Propunerea de lege stipulează că senatorii și deputații se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului repartizării proporționale, norma de reprezentare pentru alegerea Senatului fiind de un senator la 168.000 de locuitori iar în cazul Camerei Deputaților, de un deputat la 73.000 de locuitori.

Potrivit acestei norme de reprezentare, ar urma să fie 308 deputaţi, cărora li se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor şi deputaţii de diaspora şi 134 de senatori.

La ultimele alegeri parlamentare, din 2012, au fost aleşi 412 deputaţi şi 176 de senatori.

De asemenea, inițiativa legislativă prevede că pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară care este calculat după cum urmează: a) 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel național sau 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale pentru toți competitorii electorali, și b) în cazul alianțelor politice și alianțelor electorale, la pragul de 5% se adaugă, pentru al doilea membru al alianței 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga țară și, pentru fiecare membru al alianței, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripțiile electorale, fără a se putea depăși 10% din aceste voturi.

„Organizațiile cetățenilor aparținând unei minorități naționale, legal constituite, care nu au obținut în alegeri cel puțin un mandat de senator sau deputat au dreptul, potrivit art. 62 din Constituție, la un mandat de deputat, dacă au obținut, pe întreaga țară, un număr de voturi egal cu cel puțin 5% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat”, se mai arată în textul inițiativei legislative.

În lege se definește și termenul de „fraudă electorală” în sensul că aceasta este reprezentată de „orice faptă care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor-verbale și care are ca rezultat denaturare voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral”.

Legea are un caracter organic și a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 105 voturi pentru și două voturi împotrivă.