Legea care controlează dobânzile IFN-urilor, contestată la CCR de USR

Legea, care nu a fost încă promulgată de Parlament, a fost contestată inițial de 54 de deputați ai USR la CCR pe motiv că ar încuraja în cele din urmă oamenii să apeleze la cămătărie în contextul în care IFN-urile, în loc să se conformeze noii legi, și-ar înceta activitatea. În schimb, statisticile cu privire la gradul general de îndatorare și riscurile economice la care se expun oamenii justifică drept legitimă o legiferare a limitelor acestor dobânzi în contextul în care de cele mai multe ori lipsa educației financiare sau a alternativelor pot împinge oricum oamenii în aceeași direcție.

Temerea senatorilor USR, în momentul în care a fost atacată inițial legea în instanță, era că, odată limitate IFN-urile, acestea nu se vor conforma imediat noii legi sau vor bloca complet accesul persoanelor la creditare. „Proiectul acesta pleacă de la premisa că dacă plafonează statul dobânda la IFN-uri pentru creditare, atunci, deodată, acea creditare se va întâmpla la dobânzi mai mici. E fals, nu se va mai întâmpla deloc. Tot ce va face această lege e că va împinge lumea către cămătărie. Nu înțeleg care e rațiunea acestei legi, leacul să fie mai rău decât boala. Nu cred că vă doriți să împrumute oamenii de la cămătari. Vreți ca IFN-urile să dea credite cu rate mari pe termen scurt. Va face mai rău persoanelor pe care le ajutați”, a declarat Claudiu Năsui, potrivit Ziare.com.

Curtea Constituțională a decis că legea care limitează dobânzile practicate de instituțiile financiare nebancare (IFN-uri) este constituțională, respectând principiul bicameralismului. Potrivit justificării CCR, nu au fost identificate diferențe majore între formele adoptate de cele două camere ale Parlamentului, confirmând coerența legislativă. Curtea a mai decis că legiuitorul are dreptul de a crea un regim juridic specific pentru cesiunile de creanță în beneficiul IFN-urilor, pentru a proteja consumatorii vulnerabili. Curtea a subliniat că protecția consumatorilor este o măsură legitimă, chiar dacă creează diferențe față de consumatorii de servicii financiare bancare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Curtea a arătat că principiul pacta sunt servanda (n.r. principiul legal conform căruia contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante) poate fi adaptat în cazuri imprevizibile care afectează executarea contractului, protejând astfel părțile care nu-și mai pot onora obligațiile contractuale.

Alte articole

BNR a decis menținerea dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an

Scad ratele românilor. BNR a anunţat noul IRCC, ajustat în scădere faţă de trimestrul trecut

Curtea a mai afirmat că dispozițiile legii sunt conforme cu prevederile constituționale privind dreptul de proprietate și accesul liber la justiție: entitățile de recuperare a creditelor pot apela la instanțele judecătorești pentru soluționarea disputelor, garantând astfel accesul la justiție. Totodată, dreptul de proprietate al IFN-urilor nu este afectat de adaptarea sau încetarea contractelor în condiții de impreviziune. Astfel, deciziile Curții au fost declarate definitive și obligatorii, urmând să fie publicate în Monitorul Oficial al României.

Dobânzile IFN-urilor ar urma să fie ținute sub control

În urma deciziei Curții Constituționale, care a respins contestația, senatorul PSD Daniel Zamfir, unul din inițiatorii legii de plafonare a dobânzilor, a elaborat într-un mesaj pe social media cum s-ar recalcula valoarea creditelor în momentul în care legea va intra în vigoare.

„În cazul creditelor de consum în valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 1% pe zi și, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului, incluzând aici și orice cheltuieli legate de recuperarea creditului, inclusiv cu executarea silită.

În cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 5.001 și 10.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 0,8% pe zi și, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului, incluzând orice cheltuieli legate de recuperarea creditului, inclusiv cu executarea silită.

În cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 10.001 și 25.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 0,6% pe zi și, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului, incluzând aici și orice cheltuieli legate de recuperarea creditului, inclusiv cu executarea silită.

Dacă nivelul DAE este mai ridicat decât plafoanele stabilite la art. 4-6, acest nivel va fi redus, în mod corespunzător, la cererea consumatorului, fie pe cale amiabilă, fie pe cale judecătorească. În cazul creditelor de consum acordate de IFN în valoare maximă de 15.000 de lei, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului.

În situația depășirii plafoanelor prevăzute, consumatorul poate solicita creditorului financiar revizuirea contractului, iar creditorul financiar este obligat să efectueze în scris, în termen de 45 de zile de la primirea solicitării consumatorului, o propunere de revizuire a contractului, ținând cont de situația financiară, inclusiv din perspectiva gradului maxim de îndatorare.

Propunerea de revizuire a contractului conține reducerea sau ștergerea parțială a unor obligații ale consumatorului, reeșalonarea sau refinanțarea acestora ori, după caz, darea în plată a imobilului ipotecat, cu respectarea prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, cu modificările și completările ulterioare”, a explicat senatorul.

Avertismentul Băncii Centrale Europene în privința IFN-urilor

Deși IFN-urile sunt obligate să raporteze periodic activitatea lor financiară și să furnizeze informații despre expunerile și riscurile lor către autoritățile de supraveghere. Cu toate acestea, la finele trimestrului al treilea din 2023, populația avea credite la IFN în valoare de aproape 10,7 miliarde de lei. Spre comparație, populația avea credite de consum de la bănci de 68 de miliarde de lei și credite ipotecare de 105 miliarde de lei, precum și credite scoase în afara bilanțurilor de 10,3 miliarde de lei, potrivit datelor de la BNR. Legea ar urma să se aplice astfel pentru creditele ipotecare și cele de consum (în valoare de până la 100.000 de lei), acordate de IFN-uri, arăta Profit.ro în martie.

Totodată, rata creditelor neperformante (întârzieri la plata ratelor mai mari de 90 de zile) înregistrate de portofoliul de credite acordate de IFN-uri către populație a fost de 6,6% în septembrie 2023, de peste două ori mai mare decât cea a împrumuturilor bancare către populație, care a fost de 3,8%, potrivit unui studiu de profil.

În 2023, Banca Centrală Europeană a avertizat cu privire la instituțiile financiare non-bancare care, în cazul unei situații de criză, nu dețin resursele să ofere lichidități imediate clienților și nici nu intră sub jurisdicția acelorași legi care să-i protejeze pe îndatorați. Firmele de leasing deținute de grupuri bancare, dar care acționează independent, instituții de creditare independente, casele de ajutor reciproc sau creditorii imobiliari sunt principalii actori din sectorul IFN-urilor în România.

Citește și: Veste proastă, cu cât a scăzut salariul mediu net. Cum explică INS această diminuare