Actele în forma în care au fost propuse spre modificare au fost afişate pe site-ul ministerului şi pot fi concultate AICI.

„Propunerile noastre abordează, într-un mod unitar, cadrul normativ care vizează intonarea imnului național la competițiile sportive naționale oficiale. Vor fi evitate, astfel, eventualele interpretări eronate. Pe de altă parte, în cazul nerespectării caracterului solemn al imnului național, am propus sancțiuni pentru încălcarea acestui cadru. Nu este admisibil ca, în timpul intonării imnului național, să asistăm la acte de lipsă de respect”, a declarat ministrul Tineretului și Sportului, Elisabeta Lipă.

Alte Articole

Eva Măruţă câștigă bani frumoși din TikTok. Cât încasează ...

Dana Budeanu, analiză tranşantă a societăţii româneşti ...

Klaus Iohannis, în Parlament: „Viitorul țării noastre ...

Pentru a putea realiza acest demers, Ministerul Tineretului și Sportului a supus, în prealabil, spre consultare, federațiilor sportive naționale, textul de amendament adus Legii nr.75/1994, Art. 10, se precizează în comunicat.

Potrivit documentului prezentat, Legea nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice se completează după cum urmează: „După litera e) de la alineatul (1) al articolului 10 se introduce o nouă literă, litera e1) cu următorul conținut: „pe stadioane și alte baze sportive, cu ocazia competițiilor sportive oficiale de nivel național, la finala unei competiții sau, după caz, la turneul final”.

Articolul 11 se completează și va avea următorul conținut: „Imnul național al României poate fi intonat și la alte manifestări organizate în unități de învățământ, în instituții de cultură sau sportive”.

Totodată, Hotărârea Guvernului nr. 1157 din 21 noiembrie 2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României se completează după cum urmează:

„După litera i) de la alineatul (1) al articolului 24 se introduce o nouă litera, litera i1), cu următorul conținut: „nerespectarea cadrului solemn la intonarea imnului național”.

Alineatul (2) al articolului 24 va avea următorul conținut: „(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a), e) și k) se sancționează cu amenda de la 500 lei la 1.500 lei, iar cele prevăzute la lit. b), c), d), f), g), h), i), i1), j) și l), cu amenda de la 2.500 lei la 5.000 lei”.

Ministerul anunțase în 17 ianuarie demararea un proces de consultare cu federațiile sportive naționale, ”pentru a da o interpretare și implementare unitară a prevederilor privind intonarea imnului național în cadrul competițiilor sportive care au loc în România”.

Discuțiile privind intonarea imnului național la competițiile sportive interne au apărut după incidentul de la meciul din 5 ianuarie dintre ACS Sepsi SIC Sf. Gheorghe — Universitatea Cluj-Napoca (scor 93-57), disputat în cadrul etapei a 17-a a Ligii Naționale de baschet feminin. Atunci, suporterii echipei gazdă i-au înjurat și admonestat pe toată durata partidei pe jucătoarele și membrii staff-ului tehnic al oaspeților, deoarece nu au ascultat în poziție de drepți imnul Ținutului Secuiesc, intonat în sală după imnul României.

În 13 ianuarie, Ministerul Tineretului și Sportului a reacționat după incidentul de la partida de la Sf. Gheorghe printr-o adresă remisă federațiilor sportive. În aceasta, MTS solicita federațiilor respectarea legislației privind intonarea imnului național înaintea competițiilor sportive interne. „Imnul național al României se intonează în mod obligatoriu pe stadioane și alte baze sportive, cu ocazia desfășurării competițiilor sportive oficiale internaționale în care este reprezentată România. Imnul național al altor state se intonează numai cu prilejul vizitelor, festivităților și ceremoniilor oficiale cu caracter internațional, împreună cu imnul național al României, înaintea acestuia. Nerespectarea dispozițiilor constituie contravenție și se sancționează cu amendă cuprinsă între 2.500 și 5.000 de lei”, se menționează în adresa MTS remisă federațiilor.

Ulterior, la 15 ianuarie, Ministrul Tineretului și Sportului, Elisabeta Lipă, a explicat, într-un mesaj postat pe contul personal de Facebook, că respectă imnul național al României, dar legislația în vigoare nu permite intonarea lui înaintea competițiilor sportive interne. „Doresc să mă adresez suporterilor, care și-au manifestat nemulțumiri cu privire la adresa emisă de MTS, cu nr. 377/13.01.2016, cu câteva precizări, față de un subiect care suscită interes și care, consider eu, nu a fost înțeles și din cauza unei prevederi din regulamentul Federației Române de Baschet, clar în contradicție cu legea. Nu a fost un ordin de ministru, cum s-a speculat, nu s-a constituit în vreo amenințare sau jignire la adresa cuiva. Nu cred că există vreo persoană în această țară, și cu atât mai mult cei aflați pe lista mea de prieteni, care să creadă vreun moment că eu, Elisabeta Lipă, dovedesc lipsă de respect față de imnul național al României. Pentru mine nu există acorduri mai frumoase decât cele ale imnului. Mi s-a cântat de cinci ori pe podiumul olimpic și l-am ascultat de fiecare dată cu ochii în lacrimi, cu emoție, mândrie și bucurie în suflet. Și acum lăcrimez când aud ŤDeșteaptă-te, române!ť. Nu știu dacă e relevant, dar nu mi s-a cântat niciodată imnul la vreo competiție națională și am câștigat 25 de titluri de campioană națională în carieră. Nici în deschiderea meciurilor din campionatul intern, la fotbal, handbal, volei, rugby, polo și alte discipline NU se intonează imnul național, deoarece nu este permis de legislația în vigoare în România. Nu am făcut altceva decât să respect și să aplic Legea în România în spiritul Constituției pe care am jurat la învestire, în onoranta funcție de ministru. Atât!”, a precizat Lipă pe site-ul de socializare citat.