“Estimăm că statul va trebui să suplimenteze bugetul de pensii cu 15 miliarde de lei, în anul 2022, adică la fel ca în anul 2016, în condiţiile în care pensiile se dublează. Explicaţia este simplă: se estimează, în paralel, o creştere a încasărilor la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, generată de creşterea salariilor, a numărului de angajaţi, dar şi a gradului de colectare, ca urmare a întoarcerii sarcinii fiscale”, a anunţat Lia Olguţa Vasilescu, vineri, într-o conferinţă de presă în care a prezentat proiectul noii legi a pensiilor.

Ea spune că încasările la bugetul asigurărilor sociale, în anul 2022, vor fi de peste 99 de miliarde de lei, comparativ cu peste 58 de miliarde de lei în 2018.

“În cifre, încasările sunt estimate pentru anul 2022 la 99,7 miliarde lei, faţă de 58,9 miliarde în anul 2018. Estimările de venituri au fost calculate prin amendarea cifrelor din Strategia fiscal-bugetară, în raport cu execuţia bugetară a anului 2018, care indică o creştere a veniturilor faţă de cele estimate (cu 3,5 miliarde de lei)”, a explicat ministrul.

Totodată, Olguţa Vasilescu a susţinut că acest fapt va duce la înjumătăţirea deficitului din sistemul public de pensii, exact cum s-a întâmplat cu trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat.

“Şi, de asemenea, foarte important, la fel ca şi în cazul transferului contribuţiilor, de care tocmai am amintit, în pofida celor care s-ar fi bucurat, parcă, de o nereuşită a sa, acesta a dus la înjumătăţirea deficitului în sistemul public de pensii. Ţin, de asemenea, să vă reamintesc că un factor foarte important este şi acela că, în 2017 şi 2018, după foarte mulţi ani, numărul angajaţilor l-a depăşit pe cel al pensionarilor”, a mai adăugat aceasta.

Printre noutăţile noii legi a pensiilor se află introducerea masterului şi a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare. Condiţia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25 puncte. Actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vârstă, adică persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare şi, în acelaşi timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul. Femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani, iar începând cu al patrulea copil se adaugă câte un an în plus.

Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă.

Proiectul prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, potrivit proiectului Legii pensiilor lansat joi în dezbatere publică de Ministerul Muncii.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţatcă s-a discutat în cadrul coaliţiei şi este posibil ca la Casa de Pensii să mai fie angajate 1.000 – 1.500 de persoane pentru a putea recalcula pensiile.