LEGEA PENSIILOR, promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Ce schimbări aduce

„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat luni, 8 iulie a.c., decretul pentru promulgarea Legii privind sistemul public de pensii (PL-x 725/28.11.2018)”, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Legea pensiilor, reexaminată după ce a fost declarată parţial neconstitutională de către CCR, a trecut de Camera Deputaţilor, for decizional. Au fost 197 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 70 de abţineri.

Opoziţia susţine că nu există bani pentru majorarea pensiilor. În schimb, premierul Viorica Dancilă a declarat că Legea pensiilor trebuie dusă la bun sfârşit şi aşteaptă ca şeful statului să promulge acest act normativ.

Legea pensiilor prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie, până în anul 2021, astfel: 2019 – 1.265 de lei, 2020 – 1.775 de lei, 2021 – 1.875 de lei. Din anul 2022, valoarea punctului de referinţă se va indexa anual cu rata inflaţiei şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

Alte articole

Klaus Iohannis, marele absent de la parada de Ziua Naţională. Şeful ANAF: „Ne aşteptam la o înţelegere amiabilă şi eşalonarea datoriilor, vom face recurs”

Instanţa respinge cererea ANAF de a institui sechestru pe bunurile lui Klaus Iohannis pentru a recupera prejudiciul produs statului de fostul preşedinte

De asemenea, se menţine contractul se asigurare facultativă. În proiectul noii legi se menţine contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuşi, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana îşi va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani. Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplăţii integrale, se va lua în calcul suma parţial achitată.

Se introduc masteratul şi doctoratul ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare

Proiectul prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate şi cea de urmaş. Sunt aceleaşi patru categorii ca şi în vechea lege, dar unele au suferit modificări de structură.

Femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte 1 an în plus, pentru fiecare copil.

Pensia de urmaş se menţine şi, în plus de actualele prevederi, apare o nouă prestaţie, şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.

Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. Persoanele cu vechime între 10 ani şi 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară.

Proiectul prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială, pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. Dacă după recalcularea conform adeverinţelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată iniţial.