Legea privind garantarea depozitelor bancare, promulgată de Klaus Iohannis. Care sunt NOUTĂŢILE

Principalele elemente de noutate aduse de acest act normativ sunt: recunoașterea a două regimuri de administrare a schemelor de garantare a depozitelor; reglementarea dreptului sistemelor instituționale de protecție și al schemelor contractuale de garantare, (…) reglementarea procedurii recunoașterii oficiale a unei scheme de garantare a depozitelor administrată privat de către Banca Națională a României, desemnată ca autoritate cu competențe de supraveghere a acestei categorii de scheme de garantare a depozitelor; introducerea posibilității fuzionării schemelor de garantare a depozitelor din diferite state membre; impunerea unui regim explicit de supraveghere pe baze continue de către Banca Națională a activității schemelor de garantare a depozitelor oficial recunoscute pe teritoriul țării și care sunt administrate privat.

Legea prevede că Fondul de garantare a depozitelor bancare va continua să dețină funcția de schemă de garantare a depozitelor, de administrator al fondului de rezoluție bancară, precum și pe cea de acționar la o instituție de credit-punte. Pentru a păstra aceste funcții, se acordă Fondului de garantare a depozitelor bancare statutul de entitate administrată public, respectiv aflată în administrarea Băncii Naționale a României.

De asemenea, șeful statului a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar.

Cadrul legal de gestiune a crizelor din sectorul financiar-bancar, care este instituit prin acest act normativ, cuprinde prevederi care se referă la trei etape distincte, respectiv pregătirea, intervenția timpurie și rezoluția bancară.

Alte articole

Cadou scandalos pentru Iohannis în plină criză. Cu ce s-a ales fostul președinte după 10 ani de lux la Cotroceni

Să nu-l mai recunoști! Klaus Iohannis, schimbare RADICALĂ după plecarea de la Cotroceni

Rezoluția presupune o intervenție a autorităților statului în condiții expres determinate, iar o acțiune de rezoluție este considerată de interes public.

Prin actul normativ se desemnează la nivel național autoritățile care vor exercita competențele de rezoluție, respectiv:Banca Națională a României pentru instituțiile de credit și entitățile din grupul acestora care fac obiectul supravegherii consolidate exercitate de această autoritate, în calitate de autoritate competentă cu supravegherea prudențială; Autoritatea de Supraveghere Financiară, pentru firmele de investiții și entitățile din grupul acestora care fac obiectul supravegherii consolidate exercitate de această autoritate, în calitate de autoritate competentă cu supravegherea prudențială.

Legea prevede și crearea fondului de rezoluție bancară pe modelul deja existent în legislația națională pentru fondul de restructurare bancară și stabilește că resursele acestui fond trebuie să atingă, până la data de 31 decembrie 2024, 1% din volumul depozitelor acoperite ale instituțiilor de credit autorizate de BNR.