Legea salarizării 2026. Bolojan pune frână creșterilor salariale la stat: „Ar duce la scăderea ratingului României. Nu putem să depășim procentul din PIB dat de cheltuielile cu salariile publice”

„Am avut o ședință a Biroului Politic Național al PNL în care am abordat trei subiecte: două de interes general și una organizatorică.

În primul rând, având în vedere faptul că sunt încă câteva legi care mai trebuie adoptate în așa fel încât să nu pierdem banii din PNRR am dat un mandat grupurilor parlamentare ca la sesiunea parlamentară care va fi convocată zilele următoare, grupurile PNL să susțină aceste proiecte de legi, începând de la legislația legată de ANI, deci componenta de integritate, unde aspectele care sunt neconstituționale să fie corectate.

De asemenea, proiectul privind strategia pe hidrogen și componenta de decarbonizare, pentru a ne încasa sumele din aceste jaloane, sume din care ne finanțăm lucrările la autostrăzi, școli, spitale.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dacă în 31 august se va deschide circulația pe Autostrada Moldovei, asta se datorează acestei cofinanțări”, a precizat Bolojan.

Potrivit premierului demis, adoptarea legii salarizării „menține credibilitatea în fața agențiilor de rating”.

„Legea salarizării este importantă pentru că a fost un angajament luat de guvern în anii trecuți, necontestat de mine. Adoptarea sa ține de încrederea în fața partenerilor europeni și a agențiilor de rating și evită pierderea a peste 700 de milioane de euro, jalonul din PNRR, valoarea acestei reforme.

Legea introduce o predictibilitate în anii următori, vom ști care va fi evoluția salariilor în următorii doi-trei ani, evitând presiunile care pot apărea în anii preelectorali, și știm ce s-a întâmplat în 2023 și 2024. Fără o astfel de lege există riscul să ne trezim cu cheltuieli de salarii ce ajung să se apropie de cele din 2024 peste un an doi, ceea ce ar afecta economia naostră.

Un al treilea motiv important este că ea corectează inechitățile din acest sector. Avem niște diferențe salariale foarte mari între anumite componente din zona sectorului public.

Avem oameni care fac același lucru, dar fiind angajați la instituții diferite au salarii foarte diferite, ceea ce generează nemulțumiri. Aceste inechități generează o nemulțumire în societate și o tendință din partea celor dezavantajați de actualul sistem să lupte să-și repare nedreptățile. Între timp, nu ne gândim la celelalte milioane de români care lucrează în mediul privat.

Constrângerile: au fost foarte multe discuții, promisiuni în spațiul public, solicitări ale sindicatelor care nu pot fi acoperite sub nicio formă. Una dintre cele mai grave lucruri pe care le-am putea face este să votăm legi de salarizare a căror creștere să depășească posibilitățile României. Am făcut asta în 2023-2024 și uitați unde am ajuns.

Dacă creștem salariile în sectorul public peste posibilități ar duce la scăderea ratingului României, ceea ce ne-ar duce la luarea unor anumite măsuri de un viitor guvern care ne-ar duce într-o situație în care salariile reale să fie mai mici.

Nu putem să depășim procentul din PIB dat de cheltuielile cu salariile publice. Astăzi avem un procent de 8,1% din PIB, în 2024 aveam 9,4% iar angajamentul României este că vom reduce aceste cheltuieli până în 2030 la 7,9%. Deci putem să avem un fond total de salarii care să se situeze între 7,9-8,1%, ceea ce înseamnă că la estimările de creștere pe anul viitor ar însemna o sumă de maximum 11-12 miliarde de lei.

Avem o constrângere legată de jalonul PNRR, nu putem avea o creștere nominală mai mare a fondului de salarii decât creșterea PIB-ului. Nu putem să creștem cu mult mai mult decât economia noastră suporta. Din nou, avem o estimare de creștere la început de an situată la 6,7% față de acest an anul viitor. Asta înseamnă că ne putem duce la o anvelopă de 11 miliarde.

Dacă am calcula procentul, anvelopa minimă pentru anul viitor este de 8 miliarde, deci am putea crește fondul de salarii de la 166 de miliarde la aproximativ 174 de miliarde. Sunt niște constrângeri date de realitățile noastre economice.

Dacă nu ne vom reduce deficitul anii următori, banii pe care îi încasăm de la cetățeni, în loc să meargă către investiții, către lucrări, se vor duce pe dobânzi. Dacă nu reducem costul dobânzilor vom fi în situația în care guvernele viitoare vor fi doar niște agenții de plăți și nu vor putea relansa și dezvolta economia”, a transmis Ilie Bolojan.

Ce urmează în 2027

„Anul viitor va fi un an în care alocarea pe investiții din fonduri europene va fi mult mai redusă decât anul acesta. Anul acesta avem cea mai mare alocare, 8% din PIB, pentru că avem peste 8 miliarde de euro din PNRR, care anul viitor nu vor mai exista în buget.

Sunt două posibilități, bugetul de investiții scade cu 1,8-2 puncte procentuale, fie va trebui să menținem o valoare importantă a investițiilor, ceea ce înesamnă un efort în plus.

Cheltuielile de apărare nu vor putea fi reduse pentru anul acesta, pentru că ne-am luat angajament ca țară NATO, pe de altă parte intră programul SAFE, deci va fi o cheltuială de apărare ușor crescută.

Dacă cumulăm și necesitatea de a reduce deficitul înseamnă că suntem în situația în care Guvernul care va veni în toamna în acestui an va fi pus în situația să pregătească un buget prin care să mențină investițiile, să scadă deficitul, să asigure o creștere de salarii și pensii rezonabilă.

Adoptarea Legii salarizării evită presiunile puternice din anii electorali pe care am avut 2023-2024 și care pot reapărea 2027-2028. Dacă are un acord politic în aceste zile îl vom susține la vot săptămâna viitoare pentru a închide această componentă”, a explicat premierul interimar.