Legea salarizării se schimbă. Avem GRILELE actualizate pe profesii. Cât vor câştiga lunar medicii, profesorii, magistraţii sau poliţiştii

Legea salarizării va fi pusă luni în dezbatere publică, iar conform acesteia angajații de la stat vor avea venituri calculate diferit din 2027, sporurile vor dispărea, iar grilele vor deveni unitare. Administraţia Prezidenţială a anunţat , vineri, că, în urma unui proces de mediere, PSD, PNL, USR şi UDMR au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârşitul prezentei sesiuni parlamentare.

„În urma unui proces de mediere desfăşurat sub coordonarea Administraţiei Prezidenţiale, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Salvaţi România şi Uniunea Democrată Maghiară din România au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârşitul prezentei sesiuni parlamentare”, anunţă, vineri, Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat de presă.

Îi împacă Nicușor Dan? Partidele din fosta coaliție, sub medierea șefului statului, au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit documentului citat, noua lege a salarizării constituie o etapă esenţială din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie 2026.

Alte articole

Ce trebuie să faci dacă ai găsit mașina lovită în parcare. Ai un timp limitat în care poți să declari avaria pentru a putea primi despăgubiri

ANM, cod galben de ploi torenţiale şi căderi de grindină. Alertă şi de inundaţii

„Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăşi cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situaţia de a-şi încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu şi lung”, se mai arată în comunicatul de presă citat.

Potrivit acestuia, noua lege a salarizării va intra în vigoare în totalitate la data de 1 ianuarie 2027, fără aplicare eşalonată, şi nu va mai fi modificată ulterior prin intervenţii speciale.

„Acordul care stă la baza angajamentului politic de a adopta noua legislaţie a fost semnat de către Sorin Grindeanu – preşedintele PSD, Ilie Bolojan – preşedintele PNL, Dominic Fritz – preşedintele USR, şi Kelemen Hunor – preşedintele UDMR”, menţionează Administraţia Prezidenţială, adăugând că Ministerul Muncii va publica proiectul de lege şi va organiza consultări cu toate categoriile vizate de lege.

Sunt 9 domenii de activitate sau familii ocupaționale, însă indiferent de domeniu, funcțiile vor fi ierarhizate și metoda de calcul a salariilor va fi aceeași. Lefurile vor fi calculate prin înmulțirea unor coeficienți cu o valoare de referință, stabilită anual prin legea bugetului de stat. Pentru anul viitor, aceasta ar urma să fie de cel puțin 4 mii de lei. Singurul care ar urma să aibă coeficientul cel mai mare, 8, ar fi președintele, care ar ajunge astfel la o indemnizație brută de cel puțin 32 de mii de lei.

Totalul sporurilor ar putea să fie limitat la 20 la sută din salariul de bază. Și din cele aproximativ 150 de sporuri existente acum, unele vor dispărea. Printre ele ar putea fi indemnizația de hrană sau sporul pentru condiții vătămătoare. Bonusurile vor putea fi acordate doar pe baza performanței, iar totalul bonusurilor nu ar mai putea depăși 5 la sută din fondul de salarii într-o instituție.

Politicienii dau însă asigurări că niciun angajat nu va avea la anul un venit mai mic decât acum. Dacă după noile calcule venitul ar fi mai mic, atunci angajatul va primi în 2027 salariul din decembrie anul acesta.

Ca leafa să nu scadă, unele sporuri ar putea fi incluse. De pildă, la un salariu net de 7 mii de lei, dintre care 4 mii de lei reprezintă salariul de bază și 3 mii de lei sporuri, după noua lege salariul ar fi 6 mii de lei și o mie de lei sporurile.

Cât vor câștiga profesorii și personalul din sistem
-profesor preuniversitar (grad didactic I, 25 ani vechime) – 10.164 lei brut (5.946 lei net)
-rector– 23.788 lei brut (13.916 lei net)
-cercetător științific grad I – 11.807 lei brut (6.907 lei net)
-biliotecar – 8.045 lei brut (4.706 lei net)

Salariile de bază propuse pentru medici și asistenți
• medic primar – 17.300 lei brut (10.120 lei net)
• medic rezident anul I – 8.304 lei brut (4.858 lei net)
• asistent medical principal – 8.218 lei brut (4.807 lei net)
• asistent medical debutant – 7.396 lei brut (4.326 lei net)

Cât vor câștiga magistrații
• judecător / procuror Înalta Curte – 25.950 lei brut (15.171 lei net)
• judecător / procuror curte de apel – 25.301 lei brut (14.809 lei net)
• judecător / procuror tribunal – 24.047 lei brut (14.116 lei net)
• judecătorie (nivel superior) – 20.760 lei brut (12.217 lei net)

Cât vor ajunge să câștige militarii și polițiștii
• general / chestor – 20.198 lei brut (11.893 lei net)
• general / chestor (nivel inferior) – 18.987 lei brut (11.210 lei net)
• colonel / comisar-șef (nivel superior) – 15.527 lei brut (9.137 lei net)
• colonel / comisar-șef (nivel inferior) – 11.764 lei brut (6.979 lei net)
• căpitan / inspector principal (nivel superior) – 10.380 lei brut (6.190 lei net)
• căpitan / inspector principal (nivel inferior) – 8.434 lei brut (5.081 lei net)

Sursa: România TV

Legea salarizării unitare – Pîslaru: Nu pot garanta că proiectul va fi un succes, asta se va vedea în Parlament, la adoptare/ Cu experienţa pe care o am şi cu acest efort de lăudat al partidelor politice, suntem pe o pistă şi un început bun

Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, afirmă că nu poate garanta că proiectul legii salarizării unitare în sistemul bugetar va fi ”un succes”, acest lucru urmând a se vedea în Parlament, la vot, însă odată cu acordul partidelor, ”care pare că este un gest de maturitate şi de responsabilitate, suntem pe o pistă şi un început bun”. Pîslaru aminteşte că a mai încercat în urmă cu un deceniu o reformă a sistemului de salarii în sectorul bugetar, dar nu a reuşit în urma a numeroase eforturi şi demersuri, tocmai pentru că nu a existat un acord politic pe acest subiect.

„De fapt, această lege este mai mult decât o serie de corecţii pentru a aduce echitate şi a aşeza totul într-o grilă unitară. Asta este foarte important şi cred că, dacă pleci onest şi profesionist, cu nişte asumpţii clare pe care nu încerci după aceea să le supralicitezi, sunt şanse mai mari. Nu pot garanta că proiectul va fi un succes, asta se va vedea în Parlament, la adoptare, dar pot să mă asigur, cu experienţa pe care o am şi cu acest efort de lăudat al partidelor politice, care pare că este un gest de maturitate şi de responsabilitate, suntem pe o pistă şi un început bun”, a afirmat Dragoş Pîslaru, vineri seară, la TVR Info.

Jumătate dintre bugetari vor avea lefuri mai mari datorită noii legi a salarizării! CINE sunt beneficiarii

Ministrul interimar al Muncii a declarat că săptămâna viitoare, luni, proiectul va fi lansat în transparenţă decizională, vor exista consultări cu sindicatele şi cu familiile ocupaţionale, proces care va dura aproximativ două săptămâni.

„Apoi vom trimite în Parlament, către partide, pentru a-l duce pe o procedură accelerată şi a adopta complet înainte de 31 august”, a subliniat Dragoş Pîslaru.

Ministrul a reamintit principiile de la care a plecat acest proiect. „Am avut nişte reuniuni în care am explicat principiile, pilonii de la care plecăm: protecţia veniturilor, în primul rând, adică nimeni nu pierde venituri salariale ca urmare a acestei reforme. Lucruri iarăşi foarte importante: adoptăm totul deodată, adică nu gradual, nu pe bucăţi, nu pe familii ocupaţionale şi, poate mai important decât orice, faptul că avem o salarizare unitară, deci niciun sector nu e mai special ca altul, într-o grilă făcută pe baza unor evaluări obiective făcute de Banca Mondială în perioada 2022-2024. Acestea sunt elementele principale de la care am plecat”, a subliniat Pîslaru.

Ministrul interimar al Muncii, care a mai deţinut acest portofoliu în urmă cu un deceniu şi a încercat şi atunci o schimbare în sectorul salarizării, a punctat că, în lipsa unui acord politic, o reformă a salarizării în sectorul public nu este posibilă, el fiind de părere că de data aceasta condiţionalitatea financiară impusă de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă poate fi determinantă.

„Cred că motivul pentru care poate avea succes de data aceasta este legat de miză, şi anume pierderea celor 670 de milioane de euro care devine o consecinţă imediată a unui dezacord potenţial al partidelor. Al doilea lucru: un pic de pragmatism şi experienţă, cumva este un pic de Ziua cârtiţei şi trebuie să recunosc că eu personal resimt lucrul acesta. În 2016 am fost ministrul Muncii şi am avut pe masă această reformă a legislaţiei de salarizare unitară. În 2016 am lucrat tot anul, am avut peste 153 de ore de negocieri cu sindicatele, am primit o anvelopă care în cinci ani de zile rezolva absolut toate problemele salarizării din România, bugetul atunci era de 32 de miliarde de lei pe cinci ani, am pregătit proiectul, am terminat toate consultările şi după aceea, când ne apropiam de alegeri, undeva în noiembrie, în Parlament a fost imediat propus un alt proiect, cu un buget de 55 de miliarde care niciodată n-a existat şi care s-a transformat în Legea 153. Deci după acea experienţă care îmi arată că poţi să te consulţi cât vrei şi că poţi să faci proiectul perfect atâta timp cât nu ai un acord politic înainte care să îţi seteze foarte clar aşteptările, poţi să ai nişte surprize extraordinare. De data aceasta, tocmai de aceea am avut acest plan şi mulţumesc preşedintelui Nicuşor Dan şi Administraţiei Prezidenţiale pentru mediere”, a mai spus Dragoş Pîslaru.

Dragoş Pîslaru, despre legea salarizării unitare: Unul dintre cele mai importante jaloane asumate de România prin PNRR. Luni publicăm proiectul în transparenţă decizională. E un sistem salarial echitabil, coerent şi predictibil pentru tot sectorul public

Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, afirmă, după anunţul privind acordul politic PSD, PNL, USR şi UDMR pe legea salarizării unitare, că reprezintă „unul dintre cele mai importante jaloane” asumate de România prin PNRR. „Luni publicăm proiectul în transparenţă decizională, iar de marţi începem consultările cu sindicatele şi familiile ocupaţionale”, adaugă Pîslaru. Potrivit demnitarului, noua lege va intra integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, „fără aplicări etapizate şi fără derogări succesive pentru diferite categorii profesionale”, obiectivul fiind construirea unui sistem salarial „echitabil, coerent şi predictibil pentru întreg sectorul public”.

„Avem acord politic pe legea salarizării unitare. Partidele politice au agreat elementele de principiu ale proiectului de lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Prin sprijinul preşedintelui Nicuşor Dan şi prin contribuţia consilierului prezidenţial Radu Burnete, am reuşit să obţinem acordul politic asupra celor trei principii fundamentale şi a celor cinci piloni care stau la baza reformei”, afirmă ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Dragoş Pîslaru.

Acesta arată că reforma se bazează pe trei principii esenţiale: protejarea veniturilor angajaţilor din sectorul public, aşa încât niciun angajat nu va înregistra scăderi salariale ca efect al aplicării noii legi, disciplină bugetară şi sustenabilitate, în sensul în care reforma trebuie să respecte obiectivele fiscale asumate de România şi să poată fi susţinută pe termen lung şi aplicare integrală şi predictibilă, ceea ce înseamnă că noua lege va intra integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără aplicări etapizate şi fără derogări succesive pentru diferite categorii profesionale.

Cei cinci piloni ai reformei sunt: o ierarhie echitabilă a funcţiilor în întregul sector public, inclusiv pentru administraţia publică locală; o structură unică de grade de salarizare pentru întregul sector public; limitarea şi transparentizarea sporurilor, împreună cu introducerea unor criterii clare şi verificabile de performanţă; instituţionalizarea guvernanţei sistemului salarial, prin responsabilitate comună între Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor şi sustenabilitate fiscală şi încadrarea în ţintele asumate privind deficitul şi cheltuielile de personal.
Ce urmează

„Luni vom publica proiectul în transparenţă decizională, iar de marţi începem consultările cu sindicatele şi familiile ocupaţionale. Îmi doresc un calendar accelerat de aproximativ două săptămâni pentru consultări şi definitivarea proiectului înainte de transmiterea sa către Parlament spre aprobare. De asemenea, luni după-amiază vom organiza o conferinţă de presă în care voi prezenta principalele elemente ale reformei şi paşii următori”, afirmă Dragoş Pîslaru.

Oficialul mulţumeşte echipei Ministerului Muncii, experţilor Băncii Mondiale şi celor implicaţi în elaborarea tehnică a proiectului şi în susţinerea acordului politic necesar lansării reformei.

„De asemenea, mulţumesc în mod special partidelor politice pentru responsabilitatea şi disponibilitatea de a susţine acest proces dificil, dar esenţial pentru modernizarea administraţiei publice şi pentru credibilitatea României în implementarea PNRR. Această lege reprezintă unul dintre cele mai importante jaloane asumate de România prin PNRR. Obiectivul nostru este construirea unui sistem salarial echitabil, coerent şi predictibil pentru întreg sectorul public”, mai spune Dragoş Pîslaru.
Administraţia Prezidenţială anunţă, vineri, că, în urma unui proces de mediere, PSD, PNL, USR şi UDMR au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârşitul prezentei sesiuni parlamentare.

Potrivit documentului citat, noua lege a salarizării constituie o etapă esenţială din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie 2026.