În același termen, instanța supremă urmează să decidă dacă cei doi vor fi sau nu puși în libertate. Sebastian Vlădescu a fost condamnat în mai 2023 la 7 ani și 4 luni de închisoare, iar Ionuț Mircea Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, la 6 ani de detenție. Costea a început executarea pedepsei abia în iunie 2025, după ce a fost repatriat din Turcia.
Ambii au formulat un recurs în casație, o cale extraordinară de atac împotriva deciziei definitive pronunțate în mai 2023. Cauza a fost repartizată Liei Savonea, judecătoarea care, în trecut, a admis astfel de demersuri formulate de condamnați celebri, precum Mario Iorgulescu, trimis spre rejudecare, sau Vanessa Youness, pusă în libertate.
Surse din rândul apărătorilor citați de Libertatea au precizat că fostul ministru și-a fundamentat cererea pe două documente cheie: o decizie a Curții Constituționale și o decizie a Înaltei Curți, ultima fiind semnată, printre alții, chiar de judecătoarea Lia Savonea.
Vlădescu a susținut în fața instanței că nu există probe directe care să ateste că și-ar fi însușit partea sa din presupusa mită. Potrivit acestuia, condamnarea definitivă s-a bazat exclusiv pe două declarații: cea a lui Florin Hozoc, considerat intermediarul mitei, și cea a avocatului Doru Boștină, acuzat că ar fi „deghizat” sumele provenite de la austrieci în contracte fictive de asistență juridică.
În subsidiar, fostul ministru a invocat prescripția, argumentând că la momentul pronunțării hotărârii definitive infracțiunea era deja prescrisă. Pe acest temei, el solicită desființarea condamnării și punerea sa în libertate.
Apărătorii lui Vlădescu au citat Decizia Înaltei Curți nr. 1 din 20 ianuarie 2025, pronunțată în cadrul unui recurs în interesul legii, care stabilește că în cazul infracțiunilor unice de luare de mită termenul de prescripție se calculează de la data primului act material.
De asemenea, au invocat și Decizia CCR nr. 50 din 18 februarie 2025, care confirmă că un condamnat are dreptul să introducă recurs în casație chiar și atunci când problema prescripției fusese deja ridicată și dezbătută anterior în proces.
Ironia situației constă în faptul că printre magistrații care au făcut parte din completul ce a pronunțat recursul în interesul legii din ianuarie 2025 s-a aflat chiar Lia Savonea, judecătoarea care trebuie să tranșeze acum recursul în casație al lui Sebastian Vlădescu.
Cazul reprezintă unul dintre cele mai importante dosare de corupție legate de contractele de infrastructură din România, având în vedere valoarea mitei estimate la 20 de milioane de euro și impactul asupra unuia dintre cele mai mari proiecte feroviare naționale.