„De la jumătatea lunii ianuarie, puternicul parchet anticorupţie (DNA) a revenit în forţă. Un fost ministru al Economiei bănuit de abuz de putere a fost ridicat de procurori, un mare patron media acuzat de evaziune fiscală doarme în arest, un judecător al Curţii Constituţionale e urmărit pentru corupţie, asta ca să nu mai vorbim de fosta şefă a DIICOT, care şi-a petrecut sărbătorile de iarnă în spatele gratiilor

Foşti miniştri, oameni de afaceri sau magistraţi se regăsesc uneori în aceeaşi celulă, unde aşteaptă deciziile justiţiei. Care pică precum ghilotina: 22 de ani de închisoare pentru un judecător corupt, între 4 şi 5 ani pentru doi foşti miniştri care au dezvăluit secrete din procesele de privatizare.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Lucian Bode, sesizare la nivelul Curții de Arbitraj PNL în ...

EXCLUSIV | Cristian Popescu Piedone: „Eu am băgat sămânța ...

În total, o duzină de foşti miniştri au fost condamnaţi la închisoare, iar lista se măreşte graţie noului Cod Penal, care prevede reduceri ale pedepselor pentru inculpaţii care cooperează, livrând procurorilor complicii. Astfel, fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, a spus că a dat 5 milioane de euro şefilor Partidului Democrat, pentru a fi numit şi păstrat în funcţie.

Cele mai senzaţionale declaraţii au fost făcute de Elena Udrea, fost ministru al Turismului. Într-un interviu pentru site-ul HotNews.ro, ea l-a acuzat pe actual şef al SRI că i-ar fi spus fostului ei soţ să plătească 500.000 euro, pentru finanţarea unei televiziuni private.

Pusă de asemenea sub acuzare pentru spălare de bani, Udrea amestecă în denunţurile sale oameni politici, magistraţi, oameni de afaceri. După părerea observatorilor, dezvăluirile sunt abia la început, cu dosare care vor atinge toate marile privatizări din ultimii ani şi toată clasa politică, de la stânga la dreapta va fi vizată.

Odinioară recunoscută pentru nivelul ridicat de corupţie, România a devenit în câţiva ani unul dintre campionii europeni ai luptei împotriva acestui flagel. Eforturile anticorupţie sunt de altfel subliniate în raportul Comisiei Europene publicat la finalul lunii ianuarie, iar noul preşedinte, austerul Klaus Iohannis, a făcut din lupta anticorupţie calul său de bătaie.

Există însă temeri ca aceste acţiuni, făcute în faţa camerelor TV, să nu transforme ţara într-o „republică a procurorilor”. „Nu trebuie să uităm că operaţiunea din Italia a făcut ca la putere să ajunga Silvio Berlusconi”, spune jurnalista Ioana Lupea. „Da, dar cu stilul său măsurat, aproape rigid, Klaus Iohannis este cel mai antiberlusconian personaj care ar putea exista şi va fi omul forte al ţării pentru cel puţin cinci ani”, replica un diplomat occidental.

Sursa: rfi.ro