Liderii din UE dezbat, în premieră, bugetul comunitar după 2020 şi ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar

Summitul informal european, găzduit vineri de Bruxelles, va reprezenta începutul unei lungi dezbateri. Liderii Celor 27 vor trebui nu doar să analizeze cum va fi acoperită o diferenţă estimată la 14 miliarde de euro pentru perioada imediată post-Brexit, dar şi să cadă de acord asupra priorităţilor bugetare după 2020 în contextul în care migraţia, terorismul şi protecţia frontierelor reprezintă noi provocări majore pentru UE.

Pentru bugetul post-2020 (actualul cadru financiar multianual se întinde pe şapte ani, între 2014 şi 2020), ideea Comisiei Europene este de a decide priorităţile, după care bugetul comunitar ar urma să fie ajustat în consecinţă.

După cum a avertizat Bruxelles-ul, UE va trebui să aleagă între mai multe opţiuni. Cea mai mare parte a bugetului comunitar, aproximativ 70%, este pentru moment consacrată pilonilor tradiţionali ai Uniunii: politica de coeziune – care vizează recuperarea întârzierilor de dezvoltare din regiunile mai sărace faţă de cele mai bogate – şi politica agricolă comună (PAC).

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

”Există ţările care nu vor să plătească mai mult şi cele care nu vor să primească mai puţin”, a sintetizat situaţia actualul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Potrivit acestuia, majoritatea statelor membre sunt de acord cu susţinerea ideii unei creşteri a contribuţiei lor la bugetul UE, dar ”cele care sunt sceptice sau împotrivă sunt extrem de hotărâte”. ”Dezbaterea se va concentra asupra priorităţilor, dar este inevitabilă o discuţie cu privire la resurse”, a estimat Juncker.

Alte articole

PSD anunță că eurodeputații social-democrați au votat pentru prelungirea perioadei de implementare a PNRR, în timp ce liberalii s-au opus. ”Greu de înţeles. România are nevoie de consecvenţă, nu de dublu standard”

S-a dat lege! Noi reguli europene privind despăgubirile pentru întârzieri sau anulări de zboruri și bagajele de mână

Ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar implică o dezbatere în interiorul UE privind viitorul său, iar Cei 27 au decis deja să se reunească în mai 2019 la Sibiu, pentru a pregăti viitoarea lor ‘agendă strategică’ pentru perioada 2019-2024.

Summitul de la Sibiu, organizat în timpul preşedinţiei române a Consiliului UE, va avea loc chiar înainte alegerii unui nou Parlament European şi formării unei noi Comisii Europene al cărui preşedinte, succesorul lui Jean-Claude Juncker, va fi numit de Consiliul European cu avizul eurodeputaţilor.

Citeşte şi Financial Times despre situaţia din România: Lupta privind corupţia din România arată limitele influenţei UE

”Această agendă va fi contribuţia noastră pentru viitoarea Comisie, aşadar va trebui să vedem care este cea mai bună persoană pentru a solicita şi apoi pentru a putea obţine şi sprijinul majorităţii Parlamentului” European, a explicat o sursă diplomatică europeană.

Or, actualul Parlament European a lansat recent un mesaj foarte clar celor 27 de state membre, cerând ca respectivul candidat pe care acestea îl vor alege în 2019 pentru a conduce executivul comunitar să fie unul dintre ‘capii de listă’ (sau ‘Spitzenkandidat’, potrivit termenului în germană care s-a impus în instituţiile europene) selecţionaţi de către partidele politice europene.

Liderii Celor 27 ”nu trebuie să aibă un conflict grav cu Parlamentul” în legătură cu ‘Spitzenkandidaten’, dar ei nu doresc ca această regulă să fie automată, a explicat înaltul responsabil european.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a cărui opoziţie faţă de această procedură este cunoscută, va urmări atent şi discuţiile referitoare la listele transnaţionale la alegerile europene, propunere pe care însă Parlamentul European nu o doreşte pentru scrutinul de anul viitor.

Un alt subiect ce va fi discutat la summitul informal de la Bruxelles este reprezentat de schimbările instituţionale implicate de Brexit. Astfel, liderii Celor 27 ar urma să îşi dea acordul de principiu asupra planului de reducere a numărului de membri ai Parlamentului European de la 751 la 705 după Brexit, tăind 46 dintre cele 73 de mandate europarlamentare deţinute în prezent de Marea Britanie şi redistribuind restul între ţările subreprezentate în PE.