Liderii G20 au semnat un comunicat comun şi cer reforma Organizaţiei Mondiale a Comerţului. SUA rămâne sceptică la schimbarea climatică

La începutul summit-ului nu existau garanţii că se va ajunge la un consens privind comunicatul comun final, având în vedere că negociatorii americani au adoptat o poziţie dură şi au respins orice menţiune a multilateralismului, a „ordinii bazate pe reguli” sau a rolului central al Fondului Monetar Internaţional (FMI). Reprezentanţii Uniunii Europene şi ai altor 19 ţări au lucrat în timpul săptămânii pentru a salva un comunicat comun, totul culminând într-o sesiune care a durat toată noaptea de vineri spre sâmbătă.

Deşi comunicatul comun reţine unele dintre principiile de bază privind comerţul şi guvernarea globală, probleme precum migraţia şi refugiaţii sunt menţionate doar în treacăt. În ceea ce priveşte schimbările climatice, nu este notat niciun progres de la summit-ul de anul trecut, de la Hamburg. Precum în Hamburg, un paragraf reflectă scepticismul din partea SUA privind schimbările climatice, iar altul recunoaşte seriozitatea ameninţării şi nevoia unui efort comun pentru a combate această problemă, reflectând viziunea celorlalte membre G20.

Au existat temeri că textul final ar fi putut fi anulat prin veto de Donald Trump, care nu a participat la o sesiune privind comerţul vineri. Comunicatul ar putea fi întors pe dos dacă o cină dintre Trump şi preşedintele Chinei, Xi Jinping, va avea un rezultat negativ, iar Trump va decide să se ţină de cuvânt şi să impună taxe mari pentru importurile chineze.

Limbajul de compromis păstrează principiile de bază asupra cărora au insistat majoritatea liderilor în Buenos Aires, la schimb pentru o recunoaştere a problemelor fundamentale în sistemul internaţional de comerţ şi un angajament spre a le rezolva. În mod special există un angajament pentru a reforma Organizaţia Mondială a Comerţului. Liderii au căzut de acord să facă progrese semnificative privind această reformă înainte de viitorul summit G20 de la Osaka din iunie 2019.

Comunicatul începe prin a enunţa principiul asupra căruia oficialii europeni au insistat, dar care nu este apreciat în mod deosebit de SUA: „Ne reafirmăm angajamentul pentru a lucra împreună spre a îmbunătăţi o ordine internaţională bazată pe reguli care este capabilă să răspundă eficient la o lume care se schimbă rapid”. Delegaţia SUA s-a opus la această referinţă spre o „ordine internaţională bazată pe reguli„, argumentând că sistemul actual, guvernat de Organizaţia Mondială a Comerţului şi FMI, defavorizează SUA şi a permis Chinei să scape nepedepsită după ce a folosit practici incorecte în comerţ.

Un paragraf crucial privind comerţul exprimă acest compromis: „Comerţul internaţional şi investiţiile sunt motoare importante ale creşterii, productivităţii, inovaţiei, creării de locuri de muncă şi ale dezvoltării. Recunoaştem contribuţia pe care sistemul multilateral de schimb a adus-o în acest scop. În prezent, sistemul nu îşi atinge obiectivele şi există loc pentru îmbunătăţiri„.

Ultima dispută, care a fost rezolvată la 6:30 sâmbătă dimineaţa, a fost cea privind refugiaţii şi migraţia, SUA opunându-se la referiri cu privire la rolul organizaţiilor multilaterale în gestionarea problemei şi responsabilitatea ţărilor bogate. Compromisul amână gestionarea crizei până anul viitor, când Japonia va prelua preşedinţia G20. Paragraful privind refugiaţii menţionează doar că ei sunt „o problemă globală” şi că sunt importante „acţiuni comune” pentru a gestiona consecinţele şi cauzele acestei probleme. „Este minimul”, a declarat un oficial european, argumentând că ar fi un precedent periculos ca aceste probleme să nu fie menţionate. „Alternativa era să nu facem nimic. Nu ne vom ascunde dezamăgirea, dar cel puţin avem ceva”, a precizat el.