Lista clădirilor din Bucureşti cu RISC RIDICAT DE PRĂBUŞIRE în caz de CUTREMUR

Lista imobilelor expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic cuprinde 190 imobile încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public şi 184 imobile încadrate în clasa I de risc seismic, cu risc ridicat de prăbuşire în caz de cutremur, dar care nu prezintă pericol public.

Alte 301 imobile sunt încadrate în clasa II de risc seismic, care sub aspectul cutremurului pot suferi degradări structurale majore, iar 78 de imobile sunt încadrate în clasa III de rism seismic, care sub efectul cutremurului pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală.

Numărul imobilelor încadrate în categorii de urgenţe, conform normativului P100-92 neîncadrate în clase de risc seismic corespunzător este de 1625.

CONSULTĂ LISTA ACTUALIZATĂ a clădirilor cu risc seismic din Capitală

Alte articole

Cutremur de suprafaţă, cu magnitudine 3.3, la Brăila, populaţia e panicată: „Am sărit din pat! S-a auzit ca o explozie, urmată de un sunet puternic”

Explozia din Rahova a fost simţită ca un de cutremur: Ce magnitudine au înregistrat staţiile INFP din București

Reprezentanţii Primăriei Capitalei au precizat că actualizarea listelor existente pe site-ul pmb.ro se face periodic, în funcţie de eventuale modificări ale legislaţiei, dar şi în funcţie de informaţiile transmise de către proprietari, după ce aceştia consultă şi identifică eventuale erori pe lista publicată.

Din totalul imobilelor care trebuie consolidate, municipalitatea a finalizat lucrările la 31 de clădiri.

Primarul general al Capitalei a convocat duminică dimineaţă o şedinţă cu direcţiile municipalităţii, pentru a verifica funcţionalitatea Planului de măsuri în situaţii de urgenţă.

„Astfel, s-au discutat procedurile care trebuie aplicate în astfel de situaţii şi au fost verificate dispeceratele direcţiilor operative (Dispeceratul Integrat de Urgenţă din cadrul PMB, Apa Nova, Administraţia Străzilor, RADET, RATB etc.), astfel încât autoritatea locală să poată acţiona în timp cât mai scurt în cazul unei situaţii de urgenţă”, se arată într-un comunicat de presă al Primăriei.

Anul acesta, în zona Vrancea s-au mai produs şase cutremure cu magnitudinea de cel puţin 4 grade, la 11 august (4,5 grade), 28 iulie (4 grade), 12 iulie (4,1 grade), 20 iunie (4,2 grade), 21 aprilie (4,2 grade) şi 6 martie (4,2 grade), notează Mediafax.

Din 23 septembrie, în Galaţi s-au produs peste 30 de cutremure cu magnitudine de peste 2,5 pe scara Richter. Cel mai puternic a avut 3,9 grade şi s-a produs pe 29 septembrie. Ultimul cutremur în Galaţi s-a produs duminică, la ora 5.35 şi a avut magnitudinea de 2,8 grade pe scara Richter. Seismul s-a produs la aproape o oră după cutremurul de 5,5 grade produs în Vrancea.