Printre cele mai controversate măsuri se numără propunerea de creștere a TVA cu 3%, susținută de PNL și USR, dar respinsă de PSD și UDMR. De altfel, PSD a trasat o linie roșie clară: TVA nu va fi majorat pentru alimente și medicamente, două dintre categoriile esențiale pentru populația cu venituri reduse.
De asemenea, PNL și USR au venit cu o propunere care vizează eliminarea unei facilități fiscale importante: persoanele care obțin venituri din drepturi de autor, dar au și contract de muncă, nu vor mai beneficia de scutirea actuală de la plata contribuțiilor sociale (CAS și CASS). În prezent, aceștia nu plătesc aceste contribuții pentru contractele de drepturi de autor, dacă le au cumulate cu salariul. Propunerea este ca aceștia să plătească în funcție de praguri de 6, 12 și 24 de salarii minime.
Un alt subiect intens dezbătut este majorarea accizelor la carburanți, o măsură care ar avea un impact direct asupra prețurilor din economie și a costului vieții. Discuțiile pe acest subiect nu au ajuns încă la un acord, dar opțiunea rămâne pe masa negocierilor.
În schimb, PSD a propus o majorare cu 20% a taxelor pentru jocurile de noroc, precum și o creștere similară a accizelor pentru alcool și produse de lux. Aceste măsuri sunt văzute ca o alternativă la impozitarea consumului de bază și au mai multe șanse să fie acceptate, inclusiv de UDMR.
Potrivit surselor politice, discuțiile sunt în fază incipientă și nu s-a ajuns la un consens final asupra niciunei măsuri. Totuși, presiunile bugetare și nevoia de ajustare fiscală rapidă ar putea grăbi adoptarea unor decizii în perioada imediat următoare.
Printre măsurile care vor fi discutate la Cotroceni se numără eliminarea indemnizației de hrană pentru demnitari, eliminarea sporului de antenă și al celui pentru doctorat, precum și reducerea numărului de vouchere de vacanță acordate angajaților la stat.
Potrivit surselor citate, sunt negocieri și analize și cu privire la indemnizația de hrană în valoare de 370 de lei pe care o primesc bugetarii. Aceasta ar putea fi acordată doar bugetarilor care au salarii de maxim 6.000 de lei, și nu 8.000 de lei, ca până acum.
În ceea ce privește sporul de antenă, acesta ar putea fi limitat la 500 lei sau eliminat complet. De asemenea, va fi luată în calcul si eliminarea sporului de doctorat, care în prezent este de 50% din salariul minim brut pe țară, dacă angajații activează în domeniul respectiv și aduc o contribuție importantă companiei.
Totodată, au fost făcute calcule legate de vouchere de vacanță. Deși valoarea lor a fost înjumătățită de la 1 ianuarie, acum se discută despre eliminarea lor. Mai mult, se analizează eliminarea celui de-al 13-lea salariu la companiile de stat.
Sporul de 50% pe care îl primesc angajații care lucrează în proiecte cu fonduri europene ar putea să fie acordat doar pentru maxim cinci persoane dintr-o instituție, iar dacă proiectele nu sunt terminate la timp, acesta ar putea fi tăiat complet. Mai mult, primele de Crăciun și de Paște la companiile de stat ar putea să nu mai depășească 300 de lei.
O altă propunere privind numărul de angajați de la stat spune că este posibil să fie redus numărul angajaților din fiecare instituție cu 10%, iar la primării, scăderea să fie de până la 20%, în funcție de numărul de locuitori.
În privinta investițiilor, o variantă analizată este aceea de a muta proiectele de investiții finantate de la buget pe fonduri europene. Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a anunțat, luni, mai multe măsuri luate în calcul de PNL pentru reducerea deficitului bugetar. Liderul liberalilor a spus că partidul nu a vorbit despre creșterea impozitului pe salarii, în schimb Ilie Bolojan a spus că își dorește ca pensionarii cu pensii foarte mari să contribuie la sistemul public de sănătate.
Discuțiile despre măsuri de austeritate au loc înainte de o analiză a Comisiei Europene privitoare la progresele făcute de fiecare stat membru UE pentru reducerea deficitului. Pe 4 iunie, Comisia va analiza progresele făcute de statele membre pentru reducerea deficitelor.
Gvernanții de la București se așteaptă ca Romania sa fie sancționată, însă vor cere o păsuire pentru a putea instala un nou Guvern care să își asume reforma fiscală pe care statul s-a angajat să o demareze.
Președintele Nicușor Dan a vorbit marți despre acestă analiză, subliniind că România se află într-un grup de ţări cu deficit excesiv. „E adevărat că noi avem deficitul cel mai mare dintre ţările cu deficit excesiv. Mâine este o întâlnire a miniştrilor de Finanţe din Comisia Europeană, din ţările Comisiei Europene şi ei spun că pentru fiecare din ţările cu deficit excesiv dacă au făcut sau nu ceva şi la noi o să spună că nu am făcut nimic”. Dan a mai a precizat că va fi o discuţie telefonică cu Comisia Europeană, la începutul căreia va participa şi el.