UPDATE: În ziua de 24 februarie 2020, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 și art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere cererile de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Preşedintele României şi Parlamentul României, cereri formulate de președintele Senatului şi de președintele Camerei Deputaților. În şedinţa publică, în cadrul dezbaterilor, Curtea Constituțională, văzând obiectul cauzelor, a dispus conexarea acestora. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis:
1. A admis cererile formulate de președintele Camerei Deputaților și de președintele Senatului și a constatat existența unui conflict juridic de natură constituţională între Președintele României și Parlamentul României, în legătură cu desemnarea de către Președintele României a candidatului Ludovic Orban la funcția de prim-ministru, prin Decretul nr. 82/2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.88 din 6 februarie 2020.
2. În realizarea atribuției prevăzute de art.103 alin.(1) din Constituție, Președintele României va proceda la o nouă desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru. Curtea a constatat, în esență, în acord cu Decizia CCR nr.80/2014, că desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru trebuie să aibă ca scop asigurarea coagulării unei majorități parlamentare în vederea formării unui nou Guvern. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Preşedintelui României, președintelui Camerei Deputaţilor şi președintelui Senatului.
• Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. Compartimentul Relații externe, rel
UPDATE: Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, că există conflict juridic între preşedinte Klaus Iohannis şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier, anunţă România TV. În aceste condiţii, preşedintele Klaus Iohannis este obligat să desemneze alt premier care să formeze Guvernul.
Rămâne de văzut cum va motiva CCR această decizie, mai ales că avem în România un precedent. Este vorba despre premierul Emil Boc, desemnat premier de mai multe ori de preşedintele Traian Băsescu.
UPDATE: "Nominalizarea de către Klaus Iohannis a lui Orban ca premier nu a creat un blocaj instituţional. Parlamentul nu a fost şi nu este împiedicat să-şi exercite prerogativa de acordare a votului de încredere (...). Nu există un blocaj la nivelul Parlamentului. Nominalizarea de Klaus Iohannis a lui Ludovic Orban ca premier nu a creat un blocaj instituţional", a susţinut Palatului Cotroceni
UPDATE: "Scopul desemnării lui Orban ca premier este dizolvarea Parlamentului, nu rezolvarea crizei de pe scena politică. În actualul context politic, dizolvarea Parlamentului e un abuz de putere pe care Curtea Constituţională e datoare să-l sesizeze.
Cer Curţii să constate conflictul între preşedinte şi Parlament şi să identifice metodele de stingere a acestuia", a spus Titus Corlăţean, preşedintele interimar al Senatului, la şedinţa CCR.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului au sesizat CCR referitor la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională prin "exercitarea în mod discreţionar a atribuţiilor preşedintelui".
Potrivit sesizării, desemnarea lui Orban la funcţia de prim-ministru a fost făcută "cu încălcarea, în mod direct sau indirect principiilor sau dispoziţiilor constituţionale". În acest sens, ar fi fost încălcate: "principiul colaborării loiale între instituţiile publice, derivat din art. 1 alin. (4); obligaţia constituţională de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, înscrisă în art. 80 alin. (2) teza I; obligaţia constituţională de a exercita funcţia de mediere între puterile statului, înscrisă în art. 80 alin. (2) teza a II-a".
"De asemenea, prin acest demers, Preşedintele României a nesocotit şi a deturnat de la scopul prevăzut de legiuitorul constituant dispoziţiile imperative înscrise în art. 114 alin. (2) din legea fundamentală, potrivit cărora Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată în condiţiile art. 113. Nominalizându-l drept premier pe Ludovic Orban, Preşedintele României încalcă voinţa Parlamentului, care tocmai i-a retras încrederea acestuia prin recenta moţiune de cenzură. Respingând propunerea de premier formulată de o majoritate parlamentară, Preşedintele României va declanşa, astfel cum a declarat, un conflict juridic de natură constituţională, împiedicând formarea unui Guvern, cu scopul declarat de a dizolva Parlamentul şi de a ajunge la alegeri anticipate", se explică în sesizare.
Art. 89 alin. (1) din Constituţie prevede dizolvarea Parlamentului ca mijloc de rezolvare a crizei guvernamentale, nerezolvată de către Parlament ca urmare a faptului că nu acordă votul de încredere unui Guvern, după două încercări eşuate şi împlinirea unui termen de 60 de zile, scopul fiind alegerea unui nou Parlament care să poată rezolva criza, iar preşedintele României încalcă aceste dispoziţii, "declarând deschis că are ca scop alegeri anticipate, folosind ca mijloc nerezolvarea crizei guvernamentale mai mult de 60 de zile", se mai argumentează în sesizarea la CCR.
facebook
twitter
:quality(80):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/03/hepta5080787-1024x681.jpg)
