Klaus Iohannis: CSAT a avizat bugetele pe siguranţă naţională. Se vor aloca sume în plus la rectificare dacă e nevoie UPDATE

UPDATE Declaraţia de presă susţinută de preşedintele Klaus Iohannis, treanscrisă de Administraţia Prezidenţială:

Bună ziua! Tocmai s-a terminat ședința CSAT. Am avut astăzi pe ordinea de zi un singur punct, care s-a referit la avizarea proiectelor de buget pentru ordonatorii din domeniul securității naționale.

Este important de știut că acest aviz este obligatoriu și, ca atare, discuția a fost una aplicată și cu concluzii destul de clare, pe care o să vi le prezint imediat.

Până ajungem acolo, câteva considerații mai generale. Guvernul a pregătit un proiect de buget pe care dorește să îl trimită în Parlament și, pentru acest lucru, este nevoie de avizul CSAT. Acest buget, pe care Guvernul l-a pregătit și este gata să-l trimită în Parlament, mi se pare problematic. Acest buget prevede o creștere foarte mare a cheltuielilor și, după părerea specialiștilor și după părerea mea, acest buget este prea optimist.

Alte articole

Tăieri masive ale veniturilor bugetarilor. Noul guvern vrea să economisească aproape 10 miliarde de euro doar din tăierile de sporuri aberante

Marcel Boloș prezintă măsurile ce trebuie luate pentru echilibrarea bugetului: „Zonele unde mai putem avea spațiu fiscal sunt în zona taxării consumului sau a taxării capitalului”

Este un buget supraevaluat, fără să existe o explicație pertinentă pentru această creștere foarte mare – vorbim de o creștere de în jur de 15%. Chiar dacă considerăm că economia României va crește, lucru pe care ni-l dorim cu toții, o creștere atât de mare este greu de realizat.

În acest context, este cu atât mai greu de realizat de ce bugetele din domeniul securității naționale, în unele zone, au fost scăzute. Proiectul care ne-a fost prezentat prevede o alocare de 2% pentru bugetul Ministerul Apărării Naționale, ceea ce corespunde cu angajamentele în vigoare și este important de subliniat că acest buget trebuie și executat. Și trebuie executat cu folos pentru România și pentru securitatea națională a României.

Mai simplu spus, este extrem de important ca acești bani alocați Ministerului Apărării Naționale să fie folosiți pentru programe de dotare pe termen lung, care realmente duc la o modernizare a dotării în România.

Bugetul pentru Ministerul de Interne este într-o zonă foarte apropiată cu cel de anul trecut, iar toate celelalte bugete sunt scăzute cu aproximativ 10% față de alocarea de anul trecut.

Am analizat toate aceste bugete și, în final, CSAT a avizat favorabil bugetele pe securitate națională. Important de reținut este că Guvernul, prin Prim-ministrul și Ministrul Finanțelor, s-a angajat ca, la rectificarea bugetară, să vină în completarea acestor sume, acolo unde apar probleme, în special în domeniul salarizării personalului.

Cu această remarcă, a fost avizat proiectul de buget. Vă mulțumesc!

UPDATE Klaus Iohannis, declaraţii:

A fost un singur punct pe ordinea de zi.

Este important că acest aviz este obligatoriu, discuţia a fost una aplicată, cu concluzii clare.

Guvernul a pregătit un proiect care trebuie avizat de CSAT înainte de aprobarea Parlamentului.

Mi se pare problematic acest buget. Prevede o creştere foarte mare a cheltuielilor. Este foarte optimist.

Chiar dacă considerăm că economia va creşte, este greu de realizat.

Este cu atât mai greu de realizat de ce bugetele instituţiilor din securitatea naţională a scăzut, în aceste condiţii.

Este extrem de important ca banii alocaţi pentru apărarea naţională să fie cheltuiţi pentru proiectele începute.

Am analizat toate aceste bugete şi în final CSAT a avizat bugetele pe siguranţă naţională.

Premierul şi miniştrii s-au angajat ca la rectificarea bugetară să vină cu sume suplimentare pentru asigurarea cheltuielilor, în special pentru creşterea salarială.

UPDATE Şedinţa CSAT s-a terminat. Şedinţa a durat o oră şi jumătate, iar preşedintele Klaus Iohannis urmează să facă declaraţii de presă. Potrivit unor surse din Administraţia prezidenţiale, proiectul de buget a fost avizat.

În CSAT, deciziile sunt luate prin consens, nu printr-un vot majoritar. Avizul dat bugetelor acestor instituţii este consultativ.

După şedinţa CSAT, Guvernul este aşteptat să se reunească într-o şedinţă de Guvern pentru aprobarea proiectului de buget, care va fi apoi transmis Parlamentului, pentru a începe audierile în comisiile de specialitate.

Preşedintele Klaus Iohannis nu a anunţat dacă va susţine şi o declaraţie de presă la finalul reuniunii.

Este prima şedinţă a CSAT la care participă premierul Sorin Grindeanu, precum şi noii membri ai Guvernului Gabriel Leş (MApN), Carmen Dan (MAI), Teodor Meleşcanu (MAE), Florin Iordache (Justiţie), Alexandru Petrescu (Ministerul Economiei) şi Viorel Ştefan (Ministerul Finanţelor).

Guvernul a fost convocat în şedinţă, vineri, la ora 13.00 pentru aprobarea proiectului bugetului de stat pe 2017, însă şedinţa a început cu câteva ore întârziere. Înainte de debutul şedinţei, premierul Sorin Grindeanu l-a sunat pe preşedintele Klaus Iohannis, pentru un punct de vedere asupra bugetelor serviciilor de informaţii, iar Administraţia Prezidenţială a anunţat că va fi convocată o şedinţă a CSAT, pentru marţi.

Imediat după acest anunţ au apărut critici din Guvern şi din PSD, pe motiv că preşedintele Iohannis a convocat prea târziu CSAT şi astfel se întârzie aprobarea bugetului pe anul 2017.

Administraţia Prezidenţială a răspuns printr-un comunicat că în 2015 bugetul pe anul următor a fost depus la secretariatul CSAT pe 7 decembrie, în termen de trei zile având loc şi reuniunea Consiliului. În schimb, în cazul bugetului pentru 2017, Guvernul a acţionat fără să se coordoneze cu CSAT şi a stabilit „unilateral” agenda bugetului.

„Administraţia Prezidenţială precizează că, în anul 2015, Guvernul a transmis Secretariatului CSAT proiectele de buget pentru instituţiile din domeniul securităţii naţionale pe data 7 decembrie. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a reunit pe data de 10 decembrie 2015 pentru avizare”, se arată în comunicat.

Premierul Sorin Grindeanu a explicat, duminică, la Antena 3, că bugetul nu a putut fi transmis din timp Administraţiei Prezidenţiale pentru că s-a lucrat mult la el şi a fost definitivat abia înaintea şedinţei de Guvern de vineri. Prim-ministrul a precizat şi că nu vor fi operate modificări în bugetele instituţiilor de siguranţă naţională, în pofida criticilor preşedintelui.

„Vom merge marţi la CSAT. Cu toată fermitatea, ne susţinem punctele de vedere şi nu există schimbări. Asta este viziunea noastră pentru 2017”, a spus premierul.

Grindeanu a criticat însă faptul că şedinţa CSAT are loc abia marţi, deşi a recunoscut că nu a trimis din timp bugetul către preşedinte. „Noi n-am cerut altceva decât ce s-a întâmplat acum un an, Nu tratament diferit, şi poate că acel comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, de după şedinţa de Guvern, a indus în eroare foarte multă lume. Ca date de intrare, lucrurile stau în felul următor: în 2015, în 9 decembrie s-a ţinut şedinţa de Guvern, fără aviz CSAT, în care s-a adoptat proiectul de buget. În 10 decembrie a fost CSAT. Tot ceea ce am sperat eu, ca şef al Guvernului, am sperat la un tratament egal cu cel de anul trecut”, a spus Grindeanu.

Sorin Grindeanu a explicat că, deşi bugetele sunt mai mici decât în 2016, ele înregistrează o creştere faţă de anii trecuţi.

„Bugetul pentru SRI este cu aproximativ 9-10% mai mic decât cel de anul trecut, dar este cu 29% mai mare decât cel din 2014 şi cu 44,5% mai mare decât cel din 2013. Au fost discuţii între ministerul Finanţelor şi SRI, STS, SIE, SPP, s-a ajuns la aceste sume şi ştim că tot ceea ce înseamnă cheltuielile de funcţionare pentru aceste instituţii sunt asigurate”, a spus premierul.

Bugetul Serviciului Român de Informaţii va fi cu 9,4% mai mic în 2017 decât în anul precedent, reducerile cele mai mari fiind la cheltuielile cu investiţiile şi în capitolul dedicat „ordinii publice şi siguranţei naţionale”. Şi SIE, STS şi SPP vor avea bugetele reduse cu aproximativ 10%.

Iohannis a avertizat, joi, printr-o scrisoare trimisă premierului Sorin Grindeanu, că reducerea acestor bugete ar fi o „gravă eroare” şi ar fi un gest iresponsabil.