KLAUS IOHANNIS: 1.785 de refugiaţi vor veni în România. Mai mult, nu

Klaus Iohannis a explicat că în Consiliul Europei au existat mai multe discuţii pe tema migraţiei.

„Având în vedere că un număr tot mai mare de refugiaţi au venit în Europa au avut loc mai multe discuţii succesive în Consiliu. Prima, în martie, discuţie de explorare. Comisia a vrut să vadă care este poziţia fiecărui stat membru. Atunci am arătat opinia României: este nevoie de solidaritate, dar este mai bine ca fiecare stat membru să stabilească câţi refugiaţi să primească. Eu am optat pentru cote voluntare. Discuţiile s-au reluat discuţiile în aprilie, au fost mai aprinse, dar am optat la fel: pentru cote voluntare. În iunie, Comisia a prezentat un concept care a conţinut cotele obligatorii. Eu nu am fost de acord cu acestea, alte state au fost şi ele împotrivă. La final s-a ajuns la concluzia că nu pot fi impuse în acel moment”, a declarat Klaus Iohannis.

Alte articole

Instanţa respinge cererea ANAF de a institui sechestru pe bunurile lui Klaus Iohannis pentru a recupera prejudiciul produs statului de fostul preşedinte

Ghinion! ANAF l-a dat în judecată pe Klaus Iohannis pentru datoria de aproape 1 milion de euro pe care o are la stat

Şeful statului a arătat că fiecare stat membru al Uniunii Europene analizează câţi refugiaţi poate să primească şi apoi comunică numărul lor: „România a comunicat în iulie că poate primi 1.700 de refugiaţi, care se află deja în UE şi 80 de refugiaţi relocaţi. Presiunea publică a devenit foarte mare. Zeci de mii de refugiaţi au apărut în UE. Au apărut probleme, au fost încălcate normele de la Dublin. Aceşti refugiaţi au bulversat întreaga arhitectură europeană. În România nu avem un aflux semnificativ de refugiaţi. Sunt fluctuaţii foarte mici. Fenomenul este important. În România nu apare o presiune din această zonă. Putem trata problema cu calm, solidaritate. Nu este cazul să reacţionăm isteric şi cum nu este cazul să ne arătăm latura xenofobă„.

Klaus Iohannis a subliniat că tema crizei imigranţilor va fi discutată în cadrul CSAT, pe 17 septembrie. „Nu există niciun proiect care ne-a fost prezentat de Comisia Europeană, cu numărul imigranţilor sunt speculaţii. La sfârşitul săptămânii trecute a avut loc o întâlnire a miniştrilor de Externe. Comisia nu a prezentat niciun concept atunci. Puţin peste 1.700 de refugiaţi vor veni în România. Mai mult nu. Problema este mai complicată decât simpla primire. Atunci când se constată că persoanele care au venit au drept de şedere. Pentru a doua fază suntem puţin pregătiţi: integrarea lor în societate. România nu are capacitatea să integreze aceşti refugiaţi în societate. Trebuie să vedem cât putem să facem şi mai mult nu putem acum”, a punctat Iohannis.

„România nu este membră Schengen şi nimeni nu poate intra în ţară dacă aşa doreşte. La noi nu se va întâmpla ca la unii vecini care s-au trezit cu oameni în ţară”, a adăugat preşedintele.

RomaniaTV.net vă prezintă principalele declaraţii ale preşedintelui Klaus Iohannis:

– Astăzi am promulgat Codul Fiscal este prima temă. Codul Fiscal a fost retrimis de mine

– Au fost două motive: nu avusese loc o dezbatere publică aşa cum se cuvine pentru un Cod Fiscal. Este nevoie de o dezbatere pe mai multe faţete, e nevoie de o dezbatere aprofundată la care participă toţi actorii implicaţi şi informaţi. În Parlament nu a avut loc o astfel de dezbatere.

– Am considerat că e nevoie de o dezbatere mai amplă. După retrimitere s-a şi întâmplat. Dezbaterea a fost pe măsura aşteptărilor.

– Am vrut să se analizeze foarte bine acest Cod Fiscal. Am considerat că prea multe măsuri de relaxare fiscală sunt nepotrivite. Nu am considerat că este rolul meu să spun ce măsuri să rămână şi ce să nu rămână. De aceea nu am apărut în această dezbatere.

– Sunt foarte mulţumit cum a decurs dezbaterea dintre partide

– Este bine să existe un dialog politic, să existe consens cum a fost la Codul Fiscal. În ansamblu, rolul partidelor politice nu este să lucreze consensual. Nu mi se pare că acum, în an electoral, e potrivit să discutăm Constituţia. Ea se discută şi se modifică într-o perioadă de calm politic, adică după anul electoral.

– Colaborarea cu Victor Ponta este variabilă. Există un dialog mai instituţional, mai rar, dar am discutat chestiunile importante. Oricât mi-aş dori un Guvern sau altul, schimbarea Guvernului se poate face dacă premierul renunţă la mandat sau dacă o moţiune de cenzură trece.

– Statul român tratează cu implicare cazul românului răpit în Burkina Faso. Sunt acţiuni conforme cu manualul, dar trebuie să înţelegeţi că acestea pot reuşi dacă nu se face prea multă publicitate. Este o situaţie care trebuie să aibă parte un tratament specific.

– Nu am avut şi nu am avut cerinţe extravagante pentru vila de la RAAPPS. SPP a cerut să se zugrăvească o parte care trebuie să joace un rol de adăpost. Cereri extravagante nu obişnuiesc să am.

– Cred că a fost nevoie de o colaborare rezonabilă cum a fost cea pe Codul Fiscal.

– În mod paradoxal, faptul că România nu este membră Schengen a fost un avantaj pentru noi. Nimeni nu a putut intra în România printr-o filieră care nu a putut fi supravegheată. Mai mulţi politicieni europeni cer o nouă analiză a modului în care funcţionează spaţiul Schengen.

– Am decis ca pe masa CSAT să se afle şi dosarul Schengen.

– Nu cred că este nevoie de o nouă rundă de consultări. Am constat că partidele doresc să abordeze cu toată forţa legea votului prin corespondenţă. Sper ca până la finalul sesiunii să avem această lege.

Despre ordonanţa care priveşte creşterile salariale ale unei grupe de bugetari

– Ced că această chestiune se va discuta în cadrul noi legi a salarizării din cadrul bugetar. Dacă a fost declanşatorul creşterilor salariale, este posibil să fi jucat un rol.

 ––––––––––-

Președintele Klaus Iohannis a transmis vineri, o scrisoare preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, în care solicita să adreseze un mesaj, în plenul reunit, la data de 16 septembrie.

Iohannis nu a dat publicităţii tema mesajului pe care vrea să îl transmită în plenul comun.

CITEŞTE ŞI Ce pregăteşte Klaus Iohannis după ce PNL şi PSD au bătut palma pentru „dialog”