„Domnule preşedinte, justiţia în orice stat, şi cu atât mai mult într-o societate democratică, este un pilon al echităţii sociale, este un pilon al evoluţiei pozitive a acestei ţări. Domnule preşedinte, trebuie să v-o spun, şi nu vreau să se înţeleagă în niciun mod de către cei care ne ascultă că justiţia ar trebui să devină o supraputere statală, nu, dar magistraţii acestei ţări au înţeles că nu trebuie să negocieze niciodată independenţa justiţiei„, a spus judecătorul Livia Stanciu.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a mai spus că este de acord cu afirmaţia şefului statului potrivit căreia un magistrat este independent atât cât doreşte el să fie independent.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Nicolae Ciucă, despre alegerea lui Cîrstoiu pentru a candida ...

Nicolae Ciucă îl contrazice pe baronul penal Lamborghini: „Nu ...

„Nu vom negocia niciodată independenţa justiţiei, nici măcar de dragul unei păci politice„, a subliniat preşedintele ICCJ.

Livia Stanciu a adăugat că apreciază faptul că preşedintele Klaus Iohannis a considerat drept o prioritate acordarea de iniţiativă legislativă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii şi Parchetului instanţei supreme.

CITEŞTE ŞI Klaus Iohannis, la CSM: Nu vă lăsați INTIMIDAŢI, nu vă lăsați PRADĂ influențelor politice sau amenințărilor!

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, la şedinţa Plenului CSM, că rolul şi responsabilitatea sa este să se asigure că Justiţia va beneficia de liderii potriviţi, unde numirile îi revin în competenţă, el arătând că „un magistrat este atât de independent cât alege el să fie”.

„Cu alte cuvinte, un magistrat este atât de independent cât alege el să fie. Este, însă, rolul şi responsabilitatea mea să mă asigur că Justiţia va beneficia de liderii potriviţi, acolo unde numirile imi revin în competenţă. Mai departe însă, performanţa de caz şi de sistem este responsabilitatea exclusivă a acesteia. Este de datoria mea să arăt, totodată, că instituţiile nu trebuie personalizate, identificate cu imaginea liderului de la un moment dat. Instituţiile nu „aparţin” conducătorilor. Doar aşa ne putem feri de derapaje şi manipulări, de situaţii periculoase şi nedemocratice. Aşadar, instituţiile trebuie consolidate şi apărate în ansamblu, şi aici mă refer la toate cele trei componente ale Ministerul Public: Parchetul General, DNA şi DIICOT”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, care a prezidat şedinţa CSM, prima la care participă de la preluarea funcţiei de şef al statului.

Preşedintele Klaus Iohannis a mai spus că procurorul general al României ar trebui să fie membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, iar Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul General să aibă drept de iniţiativă legislativă, pentru că reprezintă instituţii de aplicare a legii şi guvernare a Constituţiei.

Şeful statului a participat la prezentarea Raportului de activitate al CSM pe 2014 şi a plecat după aproximativ două ore.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii urmează să îşi aleagă noua conducere. Judecătorii Alexandru Şerban şi Marius Tudose Badea candidează pentru funcţia de preşedinte al CSM, în timp ce procurorul Bogdan Gabor s-a înscris pentru funcţia de vicepreşedinte.