Apelul a fost programat pentru luni, 8 octombrie, dosarul fiind repartizat completului de cinci judecători P1 - Penal condus de vicepreşedintele instanţei supreme Iulian Dragomir. Ceilalţi membri ai completului sunt Simona Cristina Neniţă, Daniel Grădinaru, Florentina Dragomir şi Lavinia Lefterache. Şedinţa de judecată era programată de la ora 9.00, dar a fost amânată pentru data de 5 noiembrie 2018.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a oferit vineri două soluții pentru rezolvarea nemulțumirii lui Liviu Dragnea legată de componența completelor de 5 judecători de la Înalta Curte: 1. atacarea în contencios administrativ a hotărârii conducerii ÎCCJ prin care s-a decis că nu se impune schimbarea componenței completelor de 5 judecători în 2018, pentru că au fost alese deja pe legea veche, la sfârșitul lui 2017 și 2. sesizarea Curții Constituționale pe motiv de conflict între Parlament și Înalta Curte.
Liderul PSD, Liviu Dragnea, spunea, în 30 septembrie, că nu mai are aşteptări legat de apelul la decizia de condamnare a sa la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, el susţinând că, cel puţin în ceea ce îl priveşte, nu mai are încredere că justiţia este oarbă. "Eu să mă mai duc cu credinţa că în România nu poţi fi condamnat nevinovat, nu", a susţinut liderul PSD.
"Nu prea mai am aşteptări de la acest recurs. Adică nu mai am încredere că, cel puţin în ceea ce mă priveşte, şi nu numai, că justiţia este oarbă, după ce am primit a doua condamnare fără nicio probă. Să spui că nu sunt probe şi să fii condamnat pe baza unui studiu sociologic, să trimiţi în închisoare un om fără probe, iertaţi-mă, dar.. Asta înseamnă lovituri asupra statului de drept în România. Când vezi că se întâmplă lucrurile astea, ce să mai pui în rezervorul de încredere? Când ştii că sunt dosare pe care le au magistraţii, te duci cu gândul că nu toate deciziile se iau pe libera conştiinţă. Au fost multe informaţii care au ajuns la mine înainte de termen, dar nu le-am dat importanţă", a declarat Liviu Dragnea, la România TV.
El a mai susţinut că s-a înşelat atunci când a spus că nu poate fi condamnat fără probe.
"M-am înşelat. (...) Trebuie să mă gândesc cu ce avocat să merg (la judecarea apelului -n.r.). (...) eu să mă mai duc cu credinţa că în România nu poţi fi condamnat nevinovat, nu. Proiectul politic al Iohannis, al PNL şi al USR este să dispară Liviu Dragnea. Demonizare, demonizare, demonizare. M-am uitat şi eu în urmă la ce am făcut în această ţară în ultimii ani. Nu nu am făcut deloc rău. Absolut deloc. Dar miza este guvernarea", a afirmat liderul PSD.
De asemenea, el a susţinut că se urmăreşte să fie "băgat la puşcărie" de un complet de la ICCJ făcut cu încălcarea legii şi s-a declarat convins că nu e vreo instanţă care să reziste la presiunile de condamnare a sa.
"Vor să mă bage la puşcărie cu un complet făcut cu încălcarea legii. Legea spune că preşedinţii completelor sunt repartizaţi aleatoriu. ICCJ a adoptat o decizie prin care legea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2019. De ce? Ca să desemneze două complete nelegal. Vom contesta, sigur, dar tot la ei", afirma Dragnea.
Săptămâna trecută, Guvernul a sesizat Curtea Constituţională privind un posibil conflict între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul constituirii completurilor de judecată. Executivul arată în cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională că instanţa supremă a refuzat explicit să aplice o lege adoptată de Parlament, substituindu-se, implicit, autorităţii legiuitoare, arată Curtea Constituţională. Instituţia a stabilit termenul de 16 octombrie până la care părţile implicate îşi pot exprima în scris punctele de vedere.
Întrebat în ce fel l-ar ajuta aceste modificări privind desemnarea completurilor de judecată, Dragnea a susţinut că trebuie să răspundă "acei indivizi care spun asemenea minciuni" şi care au făcut şi fac presiuni asupra completului care l-a judecat în primă instanţă.
"Să răspundă acei indivizi care spun asemenea minciuni, care fac presiuni şi au făcut presiuni şi pe completul care m-a judecat în primă instanţă. Nimeni nu s-a sesizat. Nimeni, nici Inspecţia Judiciară, nici CSM, nimeni nu s-a sesizat pentru că nişte moderatori de emisiune ameninţau în mod direct judecătorii din complet să ia o sentinţă de condamnare. Acum, aceiaşi şi alţii de la site-uri pun presiune pe CCR. Aveţi impresia că dacă se acceptă acest conflict se schimbă procesul? E alt complet. Vedeţi că e un nonsens?. Cei care spun lucrurile astea înseamnă că sunt conştienţi că statul paralel funcţionează şi acest complet a fost făcut pentru asta", a susţinut Dragnea.
Magistraţii instanţei supreme au finalizat în 18 septembrie motivarea deciziei de condamnare a liderului PSD, Liviu Dragnea, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, arătând că, prin influenţă şi putere, Dragnea a determinat-o pe fosta directoare a DGASPC Floarea Alesu să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu.
"Înalta Curte, în opinie majoritară, apreciază că în cauză din coroborarea probelor administrate rezultă faptul că inculpatul Dragnea Nicolae Liviu a fost cel care, cu intenţie, folosindu-se de influenţă, autoritatea şi puterea conferită de funcţiile deţinute - preşedinte atât al organizaţiei judeţene a PSD Teleorman, cât şi al Consiliului Judeţean Teleorman - a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu", arată magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Magistraţii mai arată că "în reuşita demersului său infracţional inculpatul Dragnea Nicolae Liviu s-a folosit, deliberat, de ascendentul moral pe care-l avea faţă de inculpata Alesu Floarea".
În 21 iunie, liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat joi la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, pentru instigare la abuz în serviciu. El a fost achitat pentru infracţiunea de fals intelectual.
Suspendarea executării pedepsei de doi ani primită de Liviu Dragnea în dosarul "Referendumul" a fost anulată, iar cele două pedepse au fost contopite, rezultând o pedeapsă totală de trei ani şi jumătate de închisoare cu executare.
Decizia nu a fost luată în unanimitate de către magistraţi, existând şi o opinie separată de achitare a lui Liviu Dragnea pentru infracţiunea de instigare la abuz în serviciu.
În cazul fostei soţii a lui Dragnea, Bombonica Prodana, se constată încetarea procesului penal şi se aplică o amendă administrativă de 1.000 de lei.
Ceilalţi inculpaţi în acest dosar au primit închisoare cu suspendare, cu excepţia fostului director executiv al DGASPC Teleorman, Floarea Alesu, condamnată la trei ani şi şapte luni de închisoare cu executare.
De asemenea, instanţa supremă a admis acţiunea civilă a DGASPC Teleorman şi i-a obligat pe inculpaţi la plata sumei de 108.612 de lei reprezentând despăgubiri civile cu titlu de daune materiale - drepturi salariale încasate necuvenit de către inculpatele Anisa Stoica şi Adriana Botorogeanu Adrian, în solidar pentru perioadele menţionate în rechizitoriu.
Decizia instanţei supreme a fost atacată de procurorii DNA, dar şi de către o parte dintre inculpaţi, inclusiv de către Liviu Dragnea.
În 15 mai, când au avut loc pledoariile finale la ICCJ, Liviu Dragnea spunea că şi-a afirmat "cu tărie" nevinovăţia pentru că nu a comis niciuna dintre faptele "pe care DNA le-a aruncat în rechizitoriu". Întrebat ce părere are despre pedeapsa de şapte ani şi jumătate de închisoare solicitată de procurori, Dragnea a spus: "DNA-ul pentru mine vrea pe viaţă". "Pentru noi cei care suntem târâţi în aceast proces este o experienţă de viaţă pe care nu şi-o doreşte nimeni şi pe care nu o doreşti nici la duşmani. Sunt oameni care au fost acolo în sală şi care au vieţile distruse, au psihicul distrus", afirma Liviu Dragnea.
La finalul procesului, Dragnea a spus că încearcă să înţeleagă de ce a fost trimis în judecată fără nicio probă, ci doar în baza unor "bârfe spuse la un şpriţ" şi a susţinut că a rămas "ţinta DNA": "Aş vrea să închei, domnule preşedinte. Aşa cum am spus de la început, am citit dosarul, rechizitoriile, declaraţiile. Încerc să înţeleg de ce am fost trimis în judecată fără nicio probă, doar pe nişte declaratii, nişte feelinguri, nişte bârfe spuse la un şpriţ. Nu am reuşit să înţeleg. Ce să mai spun, am rămas şi sunt ţinta DNA-ului".
Procesul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman, a fost reluat de la zero de către ICCJ în 3 octombrie 2017, când la instanţă a fost prezent şi liderul PSD. La sosirea la ICCJ, Dragnea a fost aşteptat de un grup de contestatari care au agitat cătuşe şi au strigat "La puşcărie!", iar la plecare a fost aşteptat de mai multe persoane aduse de către Codrin Ştefănescu.
În acest dosar, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, fiind acuzat alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman.
Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 - decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. "În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă", susţine DNA.
facebook
twitter
