Localnici din Nadăş, satul pierdut de locuitori în instanţă, în greva foamei în faţa Tribunalului Olt

Cele cinci persoane din Nadăş au intrat în greva foamei în faţa Tribunalului Olt, nemulţumite că instanţa olteană a dispus rejudecarea dosarului privind retrocedarea întregului lor sat, în care Judecătoria Balş le dăduse câştig de cauză, în septembrie 2017.

Sătenii acuză faptul că nu s-a ţinut cont nici măcar de faptul că retrocedarea a peste 8.700 de hectare de teren, suprafaţa întregului sat, face obiectul unui dosar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie Timişoara.

„Suntem cam obosiţi din cauza distanţei foarte mari, de aproximativ 500 de kilometri, de la Nadăş, dar oboseala asta nu-i aşa de mare cum este cea pe care am acumulat-o din 2011 încoace. Am participat în mai multe dosare personale şi de grup. La Judecătoria Balş, am avut câştig de cauză, dar la recursul judecat la Tribunalul Olt s-a dat, nelegal, rejudecare. Nu s-a ţinut cont de dosarele Direcţiei Anticorupţie, de hotărârile judecătoreşti de la Curtea de Apel Timişoara, care au rămas definitive inclusiv la Înalta Curte”, a declarat Nicolae Rad, localnic, potrivit Mediafax.

El a adăugat că va sta în greva foamei pe termen nedeterminat.

„Am considerat că prin greva foamei poate ne aud şi autorităţile statului, care sunt în măsură aibă grijă de noi, de oameni, de ţara noastră, de pământul nostru, să nu fie retrocedat aşa cum s-a întâmplat în satul Nadăş. Au fost retrocedate 8.742 de hectare către familia Colţeu, în 2006, în doar două termene de judecată. O să stăm în greva foamei cât ne ţin oasele, cât putem mai mult. În momentul de faţă suntem cinci, dar urmează să mai vină persoane de la Bucureşti şi din Slatina”, a spus Nicolae Rad.

Iovu Biriş are 72 de ani, dar acest lucru nu l-a împiedicat ca, noaptea trecută, să plece la peste 500 de kilometri distanţă de Nadăş, la Slatina, ca să protesteze pentru a putea să rămână în locuinţa în care a stat de o viaţă.

„În 2012 am fost executat, iar de atunci soţia mea a rămas debilă. Din cauza retrocedării, în sat avem doi morţi şi alţi doi care umblă în cărucior. Familia Colţeu a vrut tot, biserică, cimitir sat şi a şi obţinut prin sentinţa definitivă de la Ineu. Este vorba despre 8.742 de hectare şi construcţiile aferente. Doar 20 de hectare nu sunt cuprinse în această sentinţă, un drum judeţean care traversează Nadăşul”, a afirmat bătrânul.

Potrivit acestuia, satul Nadăş există de peste 600 de ani şi decizia de retrocedare este absurdă.

„S-a spus că satul Nadăş a luat fiinţă doar după Revoluţie, dar noi avem date că satul datează din 1300, iar în 1910 în Nadăş au fost 3.100 de locuitori. Totodată, la constituirea colectivului, în 1961, au fost 17.600 de capete de animale. Unde le-au putut ţine oamenii dacă n-au avut teren. Eu am pierdut peste 12 hectare şi 5.000 de metri pătraţi de pădure. De când s-a pus sechestrul de către DNA, din 2014, putem folosi terenul. Familia Colţeu este acuzată de mai multe lucruri printre care fals, uz de fals şi altele. Chiar şi aşa Tribunalul Olt a zis că e bine-mersi cum zic ei”, a afirmat Biriş.

Sătenii din Nadăş sunt susţinuţi şi de slătineni, preşedintele Sindicatului Solidaritatea Alro, Ioan Ion, protestând alături de ei.

„Mă aflu aici în calitate de simplu cetăţean al acestei ţări. Încă din 2013 ne-am constituit într-un grup de solidaritate civică pentru a veni în sprijinul sătenilor din Nadăş. Persoanele din acest grup chiar au susţinut financiar toată acţiunea, inclusiv deplasarea avocaţilor la acest dosar. S-a reuşit cu ajutorul DNA ca actele să fie constatate ca false şi sătenii să scape de executarea silită, pentru că în noiembrie 2014 s-a încercat evacuarea oamenilor din locuinţe”, a afirmat acesta.

Ioan Ion s-a ocupat şi de autorizarea protestului.

Decizia de la Judecătoria Ineu, prin care familia Colţeu a fost împroprietărită, în 2006, cu peste 8.700 de hectare de păduri şi terenuri agricole din satul Nadăş, judeţul Arad, a fost total schimbată de Judecătoria Balş, în septembrie 2017. Astfel, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că testamentul prin care familia Colţeu a moştenit satul este fals, Judecătoria Balş, din judeţul Olt, a admis cererea de revizuire a sentinţei Judecătoriei Ineu, prin care familia Colţeu a primit satul Nadăş.

Această cerere de revizuire a fost înaintată de către Comisia Judeţeană de Fond Funciar Arad, iar judecătorii bălşeni au decis că sentinţa de la Ineu, din anul 2006, este greşită, astfel că au modificat-o complet.

Decizia Judecătoriei Balş nu a fost definitivă, putând fi atacată cu recurs la Tribunalul Olt. Această instanţă din urmă a decis retrimiterea dosarului la Balş pentru a fi rejudecat.

În 2006, Judecătoria Ineu a admis o plângere a soţilor Viorica şi Mihai Colţeu prin care se cerea anularea unor hotărâri din 2005 ale Comisiei judeţene şi Comisiei locale Tauţ pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. Instanţa a dispus reconstituirea în favoarea reclamanţilor a dreptului de proprietate în natură pentru suprafaţa totală de 8.762 hectare de teren şi pădure, împreună cu clădirile sau alte construcţii aflate pe acestea.

Iniţial, atât Comisia locală Tauţ, cât şi Comisia judeţeană Arad au respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate privată formulată de soţii Colţeu.

În anul 2009, familia Colţeu a intabulat suprafaţa de aproape 9.000 de hectare din Nadăş, aproape tot extravilanul satului, dobândită în instanţă. În 2014, DNA Timişoara a descins la două cabinete notariale din Arad şi la un ocol silvic din satul Nadăş, care aparţine familiei Colţeu.

În iunie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să respingă contestaţiile în dosarul în care Curtea de Apel Timişoara a desfiinţat, la sfârşitul anului 2016, mai multe documente de moştenire a celor aproape 8.800 de hectare de terenuri de teren şi pădure care aparţin satului Nadăş.

Localnicii din Nadăş au susţinut mereu că familia Colţeu a obţinut de la stat terenuri la care nu ar fi avut dreptul pentru că ar fi falsificat documentele de moştenire.