Lovitură dură pentru Pro TV. Ce a păţit Cătălin Măruţă

Amenda a fost aplicată la propunerea preşedintelui CNA, Laura Georgescu, fiind adoptată cu şapte voturi „pentru” (Florin Gabrea, Narcisa Iorga, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Laura Georgescu şi Christian Mititelu) şi trei voturi „împotrivă” (Cristina Trepcea, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

Potrivit CNA, subiectul referitor la Oana Lis a fost discutat în ediţiile din 25 şi 26 februarie a emisiuni „La Măruţă”, care au fost difuzate între orele 17.30-19.00.

Pe de altă parte, în ediţia din 12 martie a emisiunii „La Măruţă”, a fost difuzată o farsă care i-a fost făcută lui Mircea N. Stoian. Acesta a fost înconjurat de mai mulţi bărbaţi, care l-au ameninţat că o să-l bată.

Membrii CNA au considerat că prin difuzarea acestor emisiuni, Pro TV a încălcat articolul 39, alineatul 2 din Legea audiovizualului, potrivit căruia „Difuzarea în serviciile de televiziune şi de radiodifuziune a programelor care pot afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor se poate face numai dacă, prin alegerea intervalului orar de difuzare, prin codare sau ca efect al altor sisteme de acces condiţionat, se asigură faptul că minorii din zona de transmisie, în situaţii normale, nu pot auzi sau vedea emisiunile respective”.

Alte articole

Cătălin Măruță a comis-o și se află într-un scandal monstru: „A fost abandonat imediat după filmare. Este revoltător!”

Cătălin Măruță, declarații surprinzătoare despre fiul lui, David: „Are primii fluturi în stomac”

De asemenea, televiziunea a încălcat articolul 19, alineatul 2 din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, potrivit căruia „Responsabilitatea clasificării programelor revine radiodifuzorilor şi furnizorilor de servicii media la cerere, în conformitate cu următoarele criterii: a) numărul şi natura scenelor violente, precum şi caracterul gratuit sau indispensabil al acestora, raportat la genul şi subiectul programului; b) utilizarea violenţei şi rolul acesteia în rezolvarea problemelor; c) modalitatea de tratare prin imagini a scenelor de violenţă, tipul de plan utilizat, realismul reprezentării, rolul coloanei sonore în a genera frică ori angoasă; f) psihologia personajelor şi reperele morale pe care acestea le oferă copiilor sau adolescenţilor; g) tipologia eroilor, scopul acţiunii acestora, gradul de recurgere la violenţă”.