Lovitură grea pentru toţi pensionarii din România, risc mare de neplată. Legea majorărilor nu se va aplica nici în 2027!

Creșterile din 2024 au înregistrat recorduri, dar pensionarii vor pierde tot ce au primit în plus în anii următori. Ele au fost indexate la 1 ianuarie 2024 cu 13%, iar mai apoi a fost făcută marea recalculare la 1 septembrie 2024, iar atunci pensiile au crescut cu sume foarte mari, cu o medie în jur de 500 de lei.

Potrivit datelor obținute de Newsweek România de la Casa de Pensii, există următoarele cheltuieli cu pensiile:

• În 2023 cheltuielile cu pensiile au fost de 110.772.552.143 lei.
• În 2024 s-a operat indexarea de la 1 ianuarie 2024, dar și creșterea pensiilor la marea recalculare. Pensii mărite au fost plătite pentru lunile septembrie – decembrie 2024. În 2024 cheltuielile cu pensiile au fost de 135.423.130.657 lei. O creștere față de 2023 de 14,7 miliarde de lei.
• În 2025, statul a plătit pensii mărite pe toate cele 12 luni ale anului. În 2025 cheltuielile cu pensiile au fost de 154.062.194.709 lei. O creștere față de 2024 de 19 miliarde de lei.

Aceste creșteri nu au putut fi suportate din venituri, iar statul s-a împrumutat pentru a le putea plăti. „Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

Alte articole

Pensii 2026. Se face indexarea cu rata inflaţiei, cine sunt românii care primesc mai mulţi bani pe card

Aproape un milion de pensionari se află în pragul sărăciei. Statistica sumbră a guvernării „pe austeritate”

Pensii 2026. Se face indexarea cu rata inflaţiei, cine sunt românii care primesc mai mulţi bani pe card

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale (2,92 mld lei), precum și plata concediilor medicale care a fost în sumă de 6,4 mld lei, cu 60% mai mult față de anul 2024”, se arată în documentul de la Ministerul de Finanțe.

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat marţi că social-democraţii sunt absolut hotărâţi să susţină creşterea pensiilor în România, el arătând că pensiile în anul 2026 trebuie să crească şi trebuie să existe o sumă care să acopere pierderile imense suferite de pensionari în anul 2025. Potrivit lui Grindeanu, discuţia ar urma să aibă loc la construcţia bugetului pe 2026.

Florin Manole: În schiţa de buget pe care Ministerul Muncii o vede pentru anul 2026, se va regăsi şi o variantă în legătură cu pensionarii. Voi propune două variante

Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat marţi că în schiţa de buget pe care ministerul o vede pentru anul 2026, se va regăsi şi o variantă în legătură cu sprijinirea pensionarilor, el arătând că va propune două variante.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat la România TV că, prin pachetul 1, guvernul Bolojan a îngheţat creşterea pensiilor pentru acest an şi ar trebui să avem un sprijin pentru pensionarii cei mai vulnerabili

”Cred că, însă, la fel cum am făcut-o anul trecut, în 2026, am zis eu, ar trebui să avem un sprijin pentru pensionarii cei mai vulnerabili, pentru că inflaţia a afectat cel mai mult evident pe cei cu venituri mai mici, pe pensionarii cu venituri mai mici în această speţă. Genul acela de sprijin pe care l-am avut în 2025 şi care a ajuns la peste 2.460.000 de pensionari a costat aproximativ 2 miliarde de lei. Aceiaşi soluţie ar putea să fie aplicată şi în 2026”, a arătat ministrul Muncii.

Casa de Pensii, anunț pentru pensionari: ajutor de 1.300 de lei din martie. Categoriile care se încadrează

Manole a precizat că în 2025, ajutorul one-off a fost acordat pentru peste 2.460.000 de pensionari, deci nu pentru toţi pensionarii, ci pentru aceia care se aflau sub pragul de venit de 2.574 de lei.

”Voi propune coaliţiei să avem un mecanism similar. Nu m-am aventurat să spun cifre, praguri, care să fie pragul de acces, sau cuantumuri, pentru că am considerat că este corect să avem această discuţie colegială. Este nevoie să venim cu ceva pe partea de pensii, să sprijinim pe pensionarii cei mai vulnerabili. Aceasta poate fi o soluţie, one-off-ul care a fost aplicat şi anul trecut, într-o tranşă sau în două tranşe. Anul trecut a fost în două tranşe, aprilie şi decembrie. Anul acesta poate să fie într-o tranşe, poate să fie în două. Putem să avem un prag sau putem să avem două praguri de venit. În 2023, dacă nu mă înşel, au fost trei praguri de venit în funcţie de care se acorda un astfel de sprijin, într-o singură tranşă. Deci soluţii tehnice există. Trebuie să verificăm care este şi capacitatea bugetului, pentru că e un lucru normal”, a subliniat Florin Manole.

”În schiţa de buget pe care Ministerul Muncii o vede pentru anul 2026, se va regăsi şi o variantă în legătură cu sprijinirea pensionarilor. Voi propune două variante. O variantă similară cu cea de anul trecut. Anul trecut, varianta a fost două tranşe egale, de câte 400 de lei, deci 800 de lei în total, pentru pensionarii sub 2.574 de lei. Este o variantă.  (..) A doua variantă pe care o să o propun este o variantă similară cu cea din 2023, în care au fost trei praguri de venit şi trei cuantumuri diferite ale acestui sprijin, astfel încât pensionarii cu venituri mai mici să aibă un sprijin mai mare decât 800 de lei, pensionarii cu venituri mai mari, totuşi sub un anumit prag, să aibă un sprijin mai mic”, a mai spus Manole.

El a explicat că ideea sa cu mai multe praguri a venit pentru că îşi imaginează frustrarea legitimă a pensionarului care se află cu 50 de lei peste pragul de 2574 anul trecut, şi, din cauza faptului că are 50 de lei la pensie în plus, ratează să primească 800 de lei.

”Cred că trebuie să avem nişte praguri diferite, mai mult decât un singur prag. Este o a doua propunere. Poate premierul, poate altcineva din coaliţie să aibă alte variante”, a menţionat Florin Manole în exclsuivitate la România TV.