Potrivit ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal a admis cererea de suspendare a Deciziei nr. 574/2025 emisă de premierul Ilie Bolojan, prin care fusese înființat Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției.
Înalta Curte de Casație și Justiție susține că decizia vine în contextul identificării unor posibile probleme de legalitate în modul de constituire și funcționare al acestui organism. Instanța supremă invocă explicit riscul unui „exces de putere”, care ar putea afecta echilibrul instituțional.
„Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Contencios administrativ și fiscal a decis suspendarea Deciziei nr. 574/2025 privind constituirea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției.
Decizia instanței vine ca urmare a constatării unui posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare al acestui comitet, ridicând semne serioase de întrebare cu privire la respectarea principiilor legalității și separației puterilor în stat”, a transmis ÎCCJ.
De asemenea, Înalta Curte subliniază că hotărârea are o semnificație mai largă decât simpla suspendare a unui act administrativ, fiind un avertisment privind limitele în care Executivul poate interveni în domeniul justiției.
„Hotărârea ÎCCJ reprezintă un semnal important privind necesitatea ca orice demers legislativ sau administrativ să se desfășoare strict în cadrul constituțional și legal, fără abuzuri de autoritate”, a explicat instanța supremă.
Judecătorii ÎCCJ insistă și asupra nevoii de transparență și consultare reală în procesul de reformă a justiției, sugerând implicit că mecanismul creat de Guvern nu a respectat pe deplin aceste exigențe.
„Subliniem importanța transparenței, a respectării procedurilor democratice și a consultării reale a tuturor actorilor relevanți”, a punctat Înalta Curte.
Decizia este definitivă și are ca efect suspendarea imediată a activității comitetului înființat de Bolojan, ceea ce înseamnă că acesta nu mai poate funcționa până la soluționarea pe fond a cauzei. Acesta a fost înființat la finalul anului 2025, prin decizia premierului, ca structură consultativă în cadrul Guvernului, fără personalitate juridică. Rolul comitetului era de a analiza efectele legilor justiției adoptate în 2022 și de a formula propuneri de modificare.
Deși prezentat de Guvern ca un instrument tehnic de consultare și diagnoză, comitetul a stârnit controverse din start. Criticii au acuzat faptul că Bolojan creează un mecanism paralel de influențare a legislației din justiție, în afara cadrului instituțional consacrat, unde roluri-cheie revin Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Justiției.