Luca Niculescu, surprins duminică într-o librărie: „Răsfoiește nestingherit cărți. Nimeni nu schițează nici cel mai mic semn de recunoaștere. E prima oară, probabil, când avem un prim ministru așa de anonim”

Un român a povestit, într-o postare pe Facebook duminică, 8 noiembrie, că l-a văzut pe premierul Luca Niculescu într-o librărie din București, unde acesta răsfoia cărți fără să fie recunoscut de cei din jur.

„Avem un premier anonim”, a susținut acesta. „Sunt de minute bune în Cărturești Verona și îl urmăresc.

Luca Niculescu, Prim Ministrul României, răsfoiește nestingherit cărți. Nimeni nu schițează nici cel mai mic semn de recunoaștere. Absolut nimeni. E prima oară, probabil, când avem un prim ministru așa de anonim. Pe de altă parte, nu știu câți au bătut librăriile”, se arată în postare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În urmă cu câteva luni, când era în funcție, și fostul premier Ilie Bolojan a fost surprins într-un anticariat.

Ilie Bolojan a fost surprins pe 4 august într-un anticariat din centrul Bucureștiului. Premierul a intrat singur în magazin, fără consilieri sau alți însoțitori, și a plecat cu o carte despre relațiile dintre Principatele Române și Imperiul Otoman.

Vizita a fost relatată pe Facebook de reprezentanții Galeriilor Cișmigiu, care au publicat și o fotografie făcută în grabă în interiorul anticariatului. Potrivit acestora, Ilie Bolojan a mai cumpărat cărți din magazin și în trecut.

Angajații se pregăteau să plece pentru a căuta noi volume atunci când premierul a intrat în anticariat.

„Chiar mai înainte, eram într-o dilemă clasică: „Ce facem? Mai stăm să așteptăm vreo achiziție sau plecăm noi repede pe teren după alta?” (că, de, în ultimul timp mai mult cumpărăm decât vindem)”, au scris reprezentanții Galeriilor Cișmigiu. Aceștia au adăugat că Ilie Bolojan a venit neînsoțit și a început să răsfoiască volumele aflate în magazin.

„Și tocmai când ne pregăteam de plecare, intră Ilie Bolojan. Fără alai, pur și simplu ca un om care caută o carte bună la final de zi. Nu e prima dată când ne trece pragul, ceea ce ne bucură sincer – e un gest care arată că, dincolo de funcții și administrație, rămâne un om simplu, ancorat în carte și cultură”, se arăta în postare.

Premierul a ales volumul „Românii și Otomanii”, semnat de istoricul Tahsin Gemil. Cartea era listată pe site-ul anticariatului la prețul de 150 de lei.

„A venit, a răsfoit și a plecat cu un titlu greu: „Românii și Otomanii” de Tahsin Gemil”, au precizat reprezentanții magazinului.

Volumul cumpărat analizează relațiile dintre Principatele Române și Imperiul Otoman în secolele XIV-XVI. Lucrarea abordează teme precum diplomația, plata tributului și raporturile de putere din regiune.

Ce cărți citește premierul Luca Niculescu. „Sunt cărți pe care le citești o dată în viață”

De la romane și memorialistică la istorie, filosofie și geopolitică, fostul jurnalist și diplomat Luca Niculescu, actualul premier al României, a vorbit de-a lungul anilor despre volumele care l-au impresionat și despre locul important pe care lectura îl ocupă în viața sa, potrivit urban.ro.

Fost jurnalist și diplomat, Luca Niculescu a recomandat frecvent, în 2026, pe pagina sa de Facebook, cărțile pe care le-a citit, însoțindu-le de descrieri, impresii personale și amintiri. Recomandările sale acoperă domenii diverse, de la literatură și filosofie la istorie, geopolitică, memorialistică și reportaj.

1. „Profits, Prophets, Coaches and Kings”, de Jared Diamond. Luca Niculescu a recomandat cartea în toamna anului 2026, fiind atras de analiza rolului liderilor în istorie și de exemplele oferite de autor, de la Ginghis Han la personalități politice și oameni de afaceri.

„O carte eclectică, plină de întrebări și care îți dă de gândit. Întrebarea de la care pornește este simplă și complexă în același timp: cât de mult contează, de fapt, liderii în istorie? Cât din succes sau din eșec li se datorează și cât poate fi pus pe seama altor factori?”, a scris Luca Niculescu.

2. „Note. Relatări”, de Camil Demetrescu. Luca Niculescu a recomandat memoriile diplomatului român implicat în evenimentele din 23 august 1944, apreciind relatările despre negocierile din timpul războiului, portretele marilor diplomați și descrierile capitalelor europene din acea perioadă.

„O carte de referință. Esențială, aș spune, pentru diplomați și foarte interesantă pentru cei preocupați de o perioadă dramatică din istoria noastră”, a notat Luca Niculescu.

3. Cărțile lui Marcel Cohen. Luca Niculescu a evocat opera scriitorului francez după moartea acestuia, amintind volumele „Sur la scène intérieure” și „Cinq femmes”, inspirate de tragedia familiei sale, deportată la Auschwitz, și de femeile care l-au salvat și l-au crescut.

„Marele lui talent? Transformarea detaliului în esență. Un campion al literaturii de observație: îi este suficient un gest, o amintire, o urmă, o atitudine pentru a da naștere unei schițe sau unui capitol”, a scris Luca Niculescu.

4. „Umbra soarelui”, de Ryszard Kapuściński. Luca Niculescu a recomandat volumul ca pe o mare carte de reportaj, mărturisind că autorul polonez a fost unul dintre cei care i-au trezit pasiunea pentru acest gen jurnalistic.

„Unul dintre cei care mi-au trezit pofta de reportaj a fost un polonez – Ryszard Kapuściński. Am avut șansa să-l citesc foarte repede după 1990, iar acum mă bucur că am regăsit una dintre cărțile lui într-o nouă traducere, apărută recent la Editura Trei: «Umbra soarelui». Este un mozaic de povești, reflecții și întâlniri, rezultat din aproape patru decenii petrecute pe continentul african”, a scris Luca Niculescu.

5. „Vântul prin sălcii”, de Kenneth Grahame. Luca Niculescu a revenit la cartea sa preferată din copilărie, pe care a descoperit-o într-o nouă lumină, datorită unui podcast despre legăturile dintre povestea celor patru animale și „Odiseea” lui Homer.

„Publicată în 1908 și vândută încă în zeci de mii de exemplare în fiecare an în Marea Britanie, «Vântul prin sălcii» rămâne una dintre cele mai frumoase povești despre prietenie din literatura universală. Este și o superbă meditație despre libertate, maturizare și bucuria de a descoperi că poate adevărata destinație a unei călătorii este, de fapt, întoarcerea acasă”, a scris Luca Niculescu.

6. „Istoria orbilor. România în război, 1940–1945”, de Alina Pavelescu și Șerban-Liviu Pavelescu. Luca Niculescu a recomandat volumul dedicat României din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, mărturisind că lectura i-a trezit entuziasmul din copilărie.

„Am terminat azi-dimineață această carte. Și mi s-a întâmplat ceva ce nu mai pățisem de ceva vreme: am citit-o ca în copilărie. Atunci, dacă o carte îmi plăcea mult-mult, nu puteam adormi seara fără încă un capitol și, dimineața, înainte să plec la școală, mai citeam câteva pagini. Cam așa a fost cu Istoria orbilor”, a scris Luca Niculescu.

7. „Géopolitique de comptoir”, de Bruno Tertrais. Luca Niculescu a recomandat cartea expertului francez în relații internaționale, pe care a citit-o în timpul unui zbor cu avionul. Volumul analizează prejudecățile și explicațiile simpliste despre conflictele internaționale, Rusia, ONU și relațiile dintre marile puteri.

„Capitole scurte, alerte, bine documentate și fără jargon inutil. Poți să nu fii mereu de acord cu el — și nici nu cred că își propune asta – dimpotrivă, uneori e provocator deliberat. Dar cartea are un mare merit: aduce context, nuanță, o gură de aer proaspăt și chiar o doză de optimism într-o perioadă în care discursurile apocaliptice par să domine tot mai mult spațiul public”, a notat Luca Niculescu.

8. „See You on the Other Side”, de Jay McInerney. Luca Niculescu a recomandat ultimul volum al seriei dedicate cuplului Corrine și Russell Calloway, ale cărui aventuri le urmărește din anii ’90. Cele patru romane surprind viața intelectuală din New York, pe fundalul unor evenimente precum atentatele din 11 septembrie 2001, criza financiară și pandemia.

„Am terminat ultimul volum cu sentimentul straniu că mă despart de niște oameni pe care îi cunosc de o viață. Iar asta nu se întâmplă prea des într-o viață de cititor”, a scris Luca Niculescu.

9. „Epistola despre rolul literaturii”, de Papa Francisc. Luca Niculescu a recomandat textul publicat în vara anului 2024, în care fostul suveran pontif vorbea despre importanța lecturii în formarea intelectuală, afectivă și spirituală a oamenilor.

„Dacă nu citim, riscăm să devenim mai săraci — ca limbaj, sensibilitate și înțelegere a lumii. Iar dacă citim, putem deveni mai umani, mai aproape de ceilalți și de sens”, a scris Luca Niculescu.

SONDAJ INSCOP. Care ar trebui să fie prioritățile guvernului Luca Niculescu în următoarele șase luni. Reducerea deficitului și a cheltuielilor statului, indicată de doar 11 la sută dintre români!

10. „Montaigne”, de Stefan Zweig. Luca Niculescu a recomandat cartea despre viața filosofului francez Michel de Montaigne, pe care a citit-o într-un parc. Volumul prezintă preocuparea gânditorului pentru libertatea interioară, într-o Franță măcinată de războaie religioase, dar reflectă și experiențele autorului austriac în vremea totalitarismului.

„Pentru Zweig, Montaigne devine un model de luciditate — omul care a înțeles că nu trebuie să cazi în certitudini absolute și că nimic exterior nu te poate domina complet dacă îți păstrezi judecata. Până la urmă, este o carte despre cum să rămâi liber. Iar dacă lumea devine irațională, tu nu ești obligat să devii odată cu ea”, a notat Luca Niculescu.

Cum a descoperit Luca Niculescu pasiunea pentru lectură

În noiembrie 2011, cu aproape 15 ani înainte de a deveni premier al României, Luca Niculescu povestea, într-un articol publicat în Adevărul, cum a descoperit pasiunea pentru lectură, încă din copilărie, și cum cărțile au ajuns să ocupe un loc esențial în viața sa. Jurnalist la acea vreme, el se descria drept un „cititor amator profesionist”, mărturisind că putea petrece zile întregi citind romane.

„Citesc de când mă ştiu. Poate părea pretenţios spus atât de direct, dar aşa e. Cred că m-am născut atras de cărţi şi pasiunea asta îmi ocupă cea mai mare parte a universului cultural. Nu merg la operă, foarte rar – la concerte, la teatru – din când în când, dacă e un spectacol bun şi un prieten insistent. În schimb, pot sta cu zilele în pat citind romane. Recordul e de patru cărţi pe zi, internat într-un spital. Poliţiste”, relata Luca Niculescu.

Luca Niculescu îşi începea mandatul cu un semnal clar privind relația cu SUA şi direcţia privind politica externă Pasiunea pentru cărți a început la numai cinci ani, după o intervenție chirurgicală. Bunicul său a avut un rol decisiv în deprinderea cititului.

„M-am apucat să citesc pe la 5 ani, după o operaţie de amigdale. Pe basmele lui Wilhelm Hauff, m-a învăţat bunicul meu cititul, sătul să îmi citească el tot timpul poveşti. Om practic, s-a chinuit să mă înveţe literele, ca să nu îl mai bat la cap în permanenţă”, povestea viitorul premier.

Au urmat romanele lui Jules Verne și alte cărți ale copilăriei, precum „Oliver Twist”, „Heidi” și „Niels Holgersson”. Dintre toate, un loc special îl ocupa „Vântul prin sălcii”, pe care mărturisea că o citise de zeci de ori și că o răsfoia uneori chiar și la maturitate. Cărțile proveneau atât din biblioteca familiei, cât și din bibliotecile publice ale Bucureștiului.

„Cărţile mi le luam din biblioteca familiei şi din toate bibliotecile publice unde îmi puteam face abonament. Aveam însă o problemă: când o carte îmi plăcea mult, nu o mai dădeam înapoi, iar părinţii plăteau amenzi. Pe la 13 ani eram pe lista neagră a majorităţii bibliotecilor din Bucureşti şi îmi obligam fraţii să facă abonamente pe numele lor ca să am ce citi”, își amintea Luca Niculescu.

În adolescență, își organizase lecturile în funcție de scriitorii descoperiți, încercând să citească toate operele unui autor care îi plăcea. Așa s-a întâmplat cu Alexandre Dumas, Victor Hugo, Honoré de Balzac și cu marii romancieri ruși. În liceu, profesoara de literatură universală Maria Morogan l-a îndrumat spre scriitori precum Marcel Proust, James Joyce, Albert Camus și Theodore Dreiser.

În 2011, Niculescu recunoștea și că timpul petrecut în fața ecranelor începuse să îl îndepărteze de lectură. Regreta, în același timp, dispariția a trei oameni apropiați, Mircea Iorgulescu, Fănuș Neagu și B. Elvin, care îl ajutaseră să descopere cărți noi.

„Stau mai mult în faţa ecranului, decât în faţa romanului”, mai afirma el, în 2011.

Cărțile și scriitorii preferați ai lui Luca Niculescu

Luca Niculescu a prezentat o listă a celor zece cărți care l-au marcat și a enumerat cinci dintre scriitorii săi preferați.

Pe primul loc în topul cărților se afla „Străinul”, de Albert Camus, urmat de „Mizerabilii”, de Victor Hugo, și „Maestrul și Margareta”, de Mihail Bulgakov. Lista continua cu „Cu sânge rece”, de Truman Capote, „Un veac de singurătate”, de Gabriel García Márquez, „Sfârșitul aventurii”, de Graham Greene, „Minunata lume nouă”, de Aldous Huxley, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, de Camil Petrescu, „Rezervația”, de Russell Banks, și „Călăreții”, de Joseph Kessel.

Cei cinci autori preferați enumerați de Luca Niculescu erau Antoine de Saint-Exupéry, Charles Dickens, Graham Greene, Feodor Dostoievski și Albert Camus.

El adăuga că prefera literatura contemporană, în special romancierii britanici și americani, printre care Ian McEwan, Philip Roth, David Lodge, Jonathan Coe și Jeffrey Eugenides, apreciind mai ales talentul acestora de a spune povești.

Top 12 cărți, recomandate de cititorul Luca Niculescu. „Dacă acesta e defectul pe care mi l-au găsit, să-mi mai găsească și altele la fel”

Actualul premier Luca Niculescu, fost jurnalist, diplomat și colaborator timp de mai mulți ani al revistei Dilema Veche, vorbește frecvent despre cărțile pe care le citește.

Recomandările sale acoperă literatura britanică, romane de dragoste, istorie, memorialistică diplomatică și reportaj.

Top 12
Unele recomandări sunt însoțite și de propriile povești. Cum e cea din perioada când era student la Strasbourg și o bibliotecară i-a recomandat un roman de David Lodge.

Cartea lui Lodge l-a captivat însă atât de mult încât a citit toată noaptea și a ratat examenul de-a doua zi. Norocul lui a fost că și profesorul era un admirator al lui Lodge, așa că i-a permis să dea examenul în altă zi.

Urban face un inventar al acestor recomandări și le rezumă la 12 titluri despre care actualul premier a scris pe rețelele de socializare sau în Dilema Veche.

„Istoria orbilor. România în război, 1940–1945” – Alina Pavelescu și Șerban-Liviu Pavelescu
„Profits, Prophets, Coaches and Kings” – Jared Diamond
„Note. Relatări” – Camil Demetrescu
„Umbra soarelui” – Ryszard Kapuscinski
„Plecare/Plecari” – Julian Barnes
„Brațară pe glezna ta” – Radu Paraschivescu
„Ce mica-i lumea” – David Lodge
„Ne jamais arriver” – Beatrice
„Firea românilor” – volum ingrijit de Daniel Barbu
„Despre lăutarism” – Constantin Noica
„Destinul României” – Henri Prost
„Operațiunea Autonomus. În România în vreme de război” – Ivor Porter

Ironizat pentru recomandările, sale, Niculescu le-a răspuns spunând că și-ar dori să i se găsească şi alte defecte de acest fel. Mai mult, el a anunțat că intenționează să scrie propria sa carte despre experienţa pe care a avut-o în relaţia cu OCDE, precum şi despre încercarea de a forma un guvern.

Luca Niculescu anunță că vor fi analizate lefurile de peste 5.000 de euro ale bugetarilor. ”Sunt unele companii unde nu se justifică deloc aceste venituri”

„Dacă faptul că un prim-ministru desemnat citește este defectul pe care mi l-au găsit, să mai găsească și altele ca acesta”, a spus Luca Niculescu, întrebat la Digi 24 cum privește comentariile ironice despre activitatea sa de cititor.

El a afirmat că îi place să citească din mai multe domenii și să recomande cărțile care îl impresionează, preferând să nu scrie despre volumele care îi plac mai puțin.

„Nu ştiu cine spunea, lectura este singurul viciu nepedepsit. Se pare că am primit şi o pedeapsă pentru lectură. Îmi place mult să citesc din toate zonele şi îmi place să fac şi recomandări dacă îmi place câte o carte, pentru că sunt unele pe care le citesc şi îmi plac mai puţin şi atunci nu scriu despre ele”, a afirmat Luca Niculescu.