Lucian Croitoru (BNR): Reducerea TVA în 2016 nu a fost suficient studiată. Nu a avut efectul scontat

„În 2016 s-a produs o schimbare abruptă în politica fiscală. S-a trecut de la o practică din trecutul istoriei noastre de după 90 în care, de câte ori aveam o problemă, creșteam impozitele și încercam să reducem cheltuielile, la inversarea acestui trend în 2016 și s-a trecut la o reducere a TVA și la o creștere concomitentă a cheltuielilor, producând un deficit, un șoc în societate. Cei care au fost de partea acestei reforme au spus: vom avea creștere economică accelerată, iar mulți au spus că aceste măsuri nu sunt sustenabile”, a explicat, joi, Croitoru, în cadrul unei dezbateri pe teme de antreprenoriat.

Potrivit acestuia, în teorie, reducerea TVA ar fi trebuit să aibă ca efect final incertitudini asupra prețurilor, însă în România această mișcare nu s-a văzut în prețuri pentru că a fost plasată „în străinătate”.

„Într-o țară ca a noastră, în care capitalurile sunt mobile, dar nu perfect mobile (rata dobânzii nu este egală cu cea din zona euro), leul nu flotează liber, teoria spune că atunci când faci o mișcare abruptă de politică fiscală în sensul relaxării, apare un deficit mare de cont curent, se apreciază în termeni reali moneda, crește producția, cresc ratele de dobândă și există un efect incert asupra prețurilor. Dar la noi reducerea TVA a dus la reducerea prețurilor, a dus la acea deflație fără legătură cu cererea, o deflație falsă, a dus la o creștere a salariilor reale în economie și aceste salarii reale crescute au dus la un consum mai mare și la creșterea deficitului de cont curent, deocamdată în măsuri controlabile. O parte din cererea noastră am plasat-o în străinătate, de aceea nu am văzut-o în prețuri”, a mai spus Croitoru, citat de Agerpres.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Mai mult, reprezentantul BNR susține că o astfel de măsură se justifică dacă vine la momentul oportun, însă nu a fost cazul reducerii de TVA.

Alte articole

Guvernul pregătește bugetul pentru 2027 prin platforma eBUGET_NG, finanțată din PNRR. Ministerele au început să introducă propunerile de cheltuieli

SONDAJ INSCOP. Ce spun românii despre cabinetul Luca Niculescu, la două săptămâni de la instalare. Cât cred că va rezista noul guvern

„După părerea mea este foarte dificil să ajungi la concluzia că un șoc precum cel din 2016 (deficitul bugetar s-a mutat de la 0,8% din PIB în 2015 la 2,8% în 2016, adică un impuls fiscal de peste 2 puncte procentuale), un șoc foarte mare, a venit la momentul oportun. Nu! Pentru că un astfel de șoc faci în economie când aceasta funcționează sub potențial, ori toată lumea știe că România deja își atinsese potențialul încă din 2016. Deci nu a venit la timp, a venit prea târziu, când nu mai era necesar”, a adăugat Croitoru.

Mai mult, creșterea nominală a salariilor a produs un mare dezavantaj producătorilor. „După părerea mea, creșterea economică se va încetini în urma impulsului de atunci și, deci, acea măsură nestudiată nu a creat perspectiva unei creșteri economice așa cum se dorește. Este doar un exemplu că o măsură ad-hoc, incomplet studiată, poate să se întoarcă în direcția opusă scopului inițial”, a completat oficialul BNR.

El a atras atenția, în acest context, asupra faptului că trăim vremuri confuze, în care percepția colectivă despre ceea ce e bine și ceea ce e rău este mai necoagulată decât în perioada anterioară, fapt care duce la senzația că este nevoie de tot mai multă reglementare, dar cu această reglementare suplimentară vine și birocrația.

„Cei care conduc și fac regulile, politicieni sau reglementatori, au, în astfel de vremuri, tentația de a apela la măsuri ad-hoc și abordează problemele din punct de vedere populist”, a punctat Croitoru.

Referitor la măsurile de protecție socială, oficialul citat nu le neagă necesitatea, însă susține că nu pot fi alimentate decât din creștere economică pe termen lung.

„Această grijă pentru cheltuieli sociale și, uneori, chiar pentru asistență socială, nu poate fi redusă sau neglijată dintr-odată. Dar singura ei sursă este creșterea economică sustenabilă, nu invers. Dacă încetinești motorul, nu ai resursele necesare”, a mai spus consilierul guvernatorului BNR.