Lucrările la metrou pe șantierul M6 au afectat grav casele oamenilor în zona 1 Mai: ”Sunt case care au trecut cu bine peste bombardamente,  cutremure … n-am avut niciodată asemenea pagube”

Bucureștenii de lângă șantierul M6 de la 1 Mai, ale căror case s-au fisurat din cauza lucrărilor, au dat în judecată Primăria Municipiului București (PMB), Primăria Sectorului 1, Poliția Rutieră și alte câteva instituții, sperând să obțină devierea traficului intens care le trece zilnic prin fața caselor și care accelerează degradarea clădirilor în care trăiesc, scrie spotmedia.ro.

Marile probleme ale oamenilor care locuiesc pe străzi ca Mircești și Caransebeș din Sectorul 1 au început pe 24 august 2024, când s-a închis traficul pe Calea Griviței, în preajma Podului Constanța, ca să se lucreze la racordul dintre magistrala de metrou M4 și viitoarea Magistrală M6. Traficul rutier au fost deviat pe străduțele din jur. Strada Mircești – paralelă cu Calea Griviței, dar cu o capacitate mult mai mică de a prelua traficul auto – era oricum într-o stare destul de proastă. Locuitorii care au case pe stradă au fost șocați de vacarmul pe care-l făceau mașinile grele și de vibrațiile la care erau supuse, non-stop, locuințele lor.

Citește și: La anul și la mulți ani? Extinderea metroului de Drumul Taberei, amânată! Când ar urma să fie licitația pentru lucrări, conform celui mai optimist pronostic

Între timp, porțiuni din stradă s-au prăbușit de mai multe ori. Constructorul racordului dintre Magistralele M4 și M6 de metrou, Asocierea Alsim Alarko Sanayi Tesisleri Vericaret – Makoy Insaat Sanayi Turizm Veticaret, a trimis echipe să repare strada, provizoriu. Oamenii care locuiesc pe stradă au transmis pentru spotmedia.ro că – de mai multe ori – reparațiile s-au făcut de mântuială, cu câteva roabe și câteva lopeți.

Alte articole

De când se va putea circula cu metroul spre aeroportul Otopeni

Restricții de trafic într-o zonă aglomerată a Capitalei pentru lucrările la magistrala de metrou M6

Cu străzile în stare proastă, vibrațiile cauzate de mașinile care circulă pe străduțe sunt absorbite de sol. Prin acest mediu, se transmit sub formă de unde, pe care pereții caselor de pe o parte și alta a străzii le interceptează.

Citește și: Două noi staţii de metrou în zona de nord a Bucureştiului. Unde vor fi construite şi când ar putea fi gata

Dana Mineo este una dintre persoanele ale căror locuințe au fost afectate.

„Eu locuiesc într-o casă din 1934, construită de bunicii mei. Aici sunt case care au trecut cu bine peste bombardamente (cele din perioada 4 aprilie – 24 august 1944 – n.red.). Au fost cutremurele … Și vă spun că n-am avut niciodată asemenea pagube la case, cum avem acum.

Ce nu înțeleg oamenii ăștia care au permis așa ceva este că acum casele noastre au parte de un cutremur la câteva secunde. Și asta e mult mai rău decât dacă ar fi unul mai mare, o dată la câțiva ani.(…) La început, în perioada august – decembrie, a fost cumplit pentru noi. Era trafic greu. Și noaptea uneori. Și pe lângă toate astea, ce credeți: de prin noiembrie, nu se mai lucra pe șantierul de pe Griviței. Erau zile în care vedeai doar paznicul și zile în care erau pe șantier alți câțiva oameni”.