„Dacă avem posibilitatea să facem anticipate vom determina anticipate, dacă nu va exista această posibilitate cu siguranță că va trebui să ne asumăm răspunderea guvernării.”, a spus președintele liberalilor.

Conform articolului 89 din Constituție, pentru declanșarea alegerilor anticipate este nevoie de dizolvarea Parlamentului. „Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.”

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Cîrstoiu: Mandatul meu este pe masa coaliţiei. Am fost cam ...

Cătălin Cîrstoiu nu se retrage „deocamdată”: ...

De asemenea, conform aliniatului 3, „Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României”.

Ludovic Orban spune însă că este greu să formezi o nouă majoritate în actualul Parlament pentru că trebuie să negociezi cu parlamentari de la PSD și ALDE.

„E clar că la ora actuală nu mai există nici o susținere în populație pentru acest guvern și pentru această majoritate parlamentară. Ca atare, întotdeauna trebuie să te întorci la popor, ca în urma unui parlament relegitimat să rezulte un guvern legitim. Altfel va fi extrem de complicat să guvernezi cu actuala structură a Parlamentului, care, hai să fim cinstiți, ca să formezi o majoritate parlamentară, trebuie să te bizui pe niște parlamentari de la PSD și ALDE, și care timp de doi ani jumate au făcut tot ce au putut ca să facă praf economia, sistemul de justiție, toate instituțiile statului și să le transforme în sucursale de partid.”, a spus Orban.

Președintele PNL susține că partidul său este pregătit să preia guvenarea iar prioritățile sunt investițiile și reducerea cheltuielilor.

„Dezvoltarea economică aduce și creșteri de venituri. Principalul nostru obiectiv este să asigurăm o dezvoltare economică, o creștere economică bazată pe investiții(…) Iar în ceea ce privește identificarea resurselor necesare pentru susținerea investițiilor, avem de unde tăia cheltuieli: de la subvenții, de la plăți sociale făcute către oameni care nu au dreptul să beneficieze de aceste plăți sociale, de la cheltuielile administrative care sunt mult prea mari.”, a declarat Ludovic Orban.

Structura guvernamentală propusă de PNL este un executiv cu 15 ministere, iar funcția de premier într-un guvern PNL ar urma să fie ocupată de Ludovic Orban. Acesta susține totuși că vor fi negocieri, însă partidul care câștigă alegerile va da premierul.

„Eu sunt candidatul la funcția de premier al partidului desemnat statutar de Consiliul Național. (…) Oricine poate să aibă orice fel de pretenții. Problema e dacă are legitimitatea și suportul necesar pentru astfel de pretenții. Postul de premier (…) va fi deținut de partidul care câștigă alegerile. Asupra acestui subiect nu există discuții. Cine își imaginează că poate să obțină funcția de premier altfel decât prin câștigarea alegerilor înseamnă că nu cunoaște bazele democrației.”, a spus Orban întrebat despre eventualele negocieri pentru formarea unui guvern.

Ludovic Orban a explicat de ce nu candidează în tandem președinte-premier alături de Klaus Iohannis.

„Vom alege președintele României și cred că povestea asta cu tandemul nu are foarte mare relevanță pentru competiția prezidențială. Noi alegem președintele României și este important ca toată campania să se desfășoare folosind argumente legate de funcția prezidenială, de ce poate face președintele. (…) De regulă mersul ăsta în tandem se întâmplă când există alianțe și trebuie satisfăcuți liderii celor două formațiuni care sunt în alianță.”, a mai spus Orban, conform Digi24.